Gestionarea democratică a unui ecosistem amenințat: Recifurile poporului

Titlul original:

Democratic Management of an Ecosystem Under Threat: The People's Reefs

Conținutul cărții:

Înțelepciunea convențională privind gestionarea recifelor de corali ne spune că gestionarea descentralizată, în care guvernul împarte puterea cu populația locală, are atât beneficii economice, cât și ecologice. Trei decenii de cercetare arată că gestionarea la nivel local, axată pe părțile interesate, permite comunităților să gestioneze recifele în mod colaborativ și sustenabil. "Oamenii" au început să ceară un loc la masă în anii 1990, gestionarea descentralizată devenind chiar o cerință pentru proiectele de dezvoltare finanțate de donatori internaționali. În prezent, includerea părților interesate, guvernele cerându-le chiar ajutorul, este o regulă. O mare parte din literatura privind gestionarea recifelor de corali a documentat impactul social și ecologic al unui stil de gestionare din ce în ce mai participativ în întreaga lume. Rămâne însă de văzut cum va face față această gestionare participativă amenințărilor emergente, cum ar fi schimbările climatice.

Schimbările climatice sunt recunoscute din ce în ce mai mult drept cea mai mare amenințare la adresa recifelor de corali, depășind factorii de stres locali precum pescuitul excesiv. În mod similar, companiile multinaționale private globale dețin în prezent o putere concentrată care rivalizează cu cea a multor guverne naționale. Deciziile luate de companii fără nicio contribuție din partea comunităților locale au un impact tot mai mare asupra ecosistemelor globale, în special asupra recifelor de corali. A apărut o enigmă atât pentru factorii de decizie, cât și pentru părțile interesate: Cum pot instituțiile de gestionare participativă să răspundă la schimbările globale de mediu? Cum poate politica de conservare să permită (sau să diminueze) "oamenilor" să își facă auzită vocea, în ciuda diferențelor de putere? Această carte propune câteva răspunsuri inițiale la această enigmă, bazându-se pe disciplina academică a politicilor publice.

Ne concentrăm asupra formelor democratice, participative și conduse de părțile interesate de gestionare a recifelor de corali și asupra modului în care acestea fac față noilor provocări din ultimii ani. Lucrarea începe cu povestea activiștilor de bază din Insulele Cayman care au organizat primul referendum popular împotriva intereselor incredibil de puternice ale industriei internaționale de croaziere pentru a preveni distrugerea recifelor locale. Cum a reușit această mișcare socială să conteste atât de eficient puterea? Apoi, ne concentrăm asupra unui alt caz în care activiștii de bază, în special "Gardienii recifului" din Florida de Sud, s-au organizat pentru a lupta împotriva distrugerii recifelor în instanțele americane. Acest caz este unic și interesant, deoarece guvernul federal american distrugea recifele, lucrând în contradicție cu alte ramuri ale guvernului federal însărcinate cu protejarea recifelor. De ce își încălca guvernul federal propriile legi de protecție a speciilor? Cum au asigurat mișcările populare responsabilitatea? Astfel, cartea examinează modul în care jurisdicțiile subnaționale, în primul rând statele, gestionează resursele imense ale recifelor de corali, printr-o privire aprofundată asupra Sanctuarului marin național Florida Keys. Acest sanctuar a fost prima zonă marină protejată din Statele Unite condusă de părțile interesate, o zonă care se adaptează rapid la schimbările globale. În cele din urmă, vom examina modul în care una dintre cele mai importante instituții democratice din lume, Congresul Statelor Unite, răspunde la schimbările globale din recifele americane.

Răspunsul Congresului la înălbirea coralilor provocată de climă este interesant, deoarece legislatorii din ambele părți ale culoarului se reunesc pentru a elabora o legislație privind conservarea coralilor, în ciuda răcelii și blocajului partizan care au caracterizat regimul Trump.