Ghidul unui psihoneut pentru peisajul invizibil: Topografia experienței psihedelice (The Topography of the Psychedelic Experience)

Recenzii ale cititorilor

Această colecție de recenzii reflectă opinii diverse cu privire la carte, evidențiind explorarea intrigantă a DXM și a efectelor sale psihedelice, subliniind în același timp și neajunsurile sale ca ghid. Cititorii apreciază perspectivele autorului asupra conștiinței și a potențialului DXM, însă mulți critică titlul înșelător și natura subiectivă a experiențelor descrise. Unii consideră că cărții îi lipsește profunzimea și îndrumarea structurată, înclinând în schimb spre un jurnal de călătorie dezorganizat.

⬤ Povestire convingătoare
⬤ explorare fascinantă a conștiinței și a experiențelor psihedelice
⬤ scriere emoționantă și plină de umor
⬤ oferă teorii interesante despre potențialul DXM ca instrument de introspecție și sănătate mintală
⬤ experiențe profund personale și relatabile pentru mulți cititori.

⬤ Titlul induce în eroare, sugerând că este un ghid
⬤ nu conține îndrumări structurate cu privire la utilizare
⬤ unele părți par dezarticulate sau repetitive
⬤ criticat pentru excesul de citate din alți autori
⬤ perceput ca fiind lipsit de profunzime în comparație cu altă literatură psihedelică
⬤ preocupări cu privire la siguranța utilizării DXM.

(pe baza a 16 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

A Psychonaut's Guide to the Invisible Landscape: The Topography of the Psychedelic Experience

Conținutul cărții:

O cartografie îndrăzneață a peisajului interior vizibil doar pentru cei care experimentează stări modificate.

- Prezintă experiența psihedelică drept un peisaj obiectiv care întruchipează Celălalt, mai degrabă decât o stare de spirit subiectivă.

- Oferă confirmarea fenomenelor întâlnite de cei care se aventurează în acest domeniu.

Călătorind în lumea invizibilă dezvăluită de consumul psihedelicului disociativ DXM (dextrometorfan), Dan Carpenter a descoperit că ceea ce experimenta nu erau doar senzații subiective și stări psihologice, ci o lume obiectivă cu repere și personaje familiare, chiar dacă neobișnuit de ciudate. Jurnalul curent pe care l-a ținut despre aceste călătorii relatează impresiile despre un peisaj cartografiat de alți călători în acest spațiu interior și include descrieri ale multora dintre fenomenele înregistrate de călători ai minții precum Terence și Dennis McKenna, Alexander și Ann Shulgin și alții care au experimentat mintea stupului - bazinul întregii conștiințe. În acest teritoriu în care expresia seamănă cu teoria haosului, în care o ordine ciudat de simetrică se manifestă din vârtejul aparent anarhic de imagini și evenimente, autorul se aventurează cu mentalitatea unui naturalist, acceptând ceea ce ar putea fi mai degrabă decât ceea ce speră că ar putea găsi. Ceea ce apare nu este o locație creată de o experiență subiectivă, ci un peisaj care întruchipează Celălalt și care reprezintă o stare conștientă în care barierele dintre sine și non-eu se dizolvă.