Gibbons V. Ogden: John Marshall, vapoarele cu aburi și comerțul interstatal

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o examinare cuprinzătoare a deciziei de referință Gibbons, acoperind diverse aspecte, cum ar fi tehnologia aburului, contribuțiile inventatorilor, cazurile anterioare și ulterioare, precum și impactul său mai larg. Autorul se luptă cu claritatea din cauza domeniului larg de aplicare al cărții și există momente de analiză contradictorie. Cu toate acestea, perspectivele privind dinamica Curții Marshall sunt valoroase.

⬤ Acoperire cuprinzătoare a mai multor aspecte ale deciziei Gibbons.
⬤ Perspective valoroase asupra funcționării interne a Curții Marshall.
⬤ Eseul bibliografic de la sfârșit este remarcabil.

⬤ Lipsa de claritate din cauza domeniului larg de aplicare al cărții.
⬤ Declarații contradictorii care încurcă analiza.
⬤ Accent exagerat pe argumentul că avocații lui Ogden au „învins” echipa lui Gibbons, care pare deplasat având în vedere rezultatul cazului.

(pe baza a 1 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Gibbons V. Ogden: John Marshall, Steamboats, and Interstate Commerce

Conținutul cărții:

Ceea ce a început ca o confruntare între antreprenori de vapoare concurente s-a încheiat ca unul dintre cele mai importante cazuri ale Curții Supreme. Cauza Gibbons v. Ogden din 1824 a scos în evidență lupta continuă pentru putere dintre statele individuale și guvernul federal. Prin aplicarea clauzei privind comerțul din Constituție, Curtea a stabilit un precedent cheie pentru autoritatea federală. Dar, în spatele scenei, cauza Steamboat a demonstrat, de asemenea, rolul fundamental de mediator al președintelui Curții, John Marshall.

Dezlegând problemele și argumentele din Gibbons, Herbert Johnson dezvăluie impactul de durată al acestui caz de referință atât asupra comerțului în Republica timpurie, cât și asupra înțelegerii și creșterii puterii federale în ultimii 200 de ani. Johnson îi aduce la viață pe protagoniștii cazului - inclusiv pe Marshall și Daniel Webster - și iluminează cu abilitate aspectele-cheie ale acestuia: ambiguitatea hotărârii Curții; opinia concurentă a judecătorului William Johnson, orientată spre naționalism; evitarea de către Marshall a unor probleme-cheie precum rolul clauzei comerciale latente și relația dintre comerțul exterior, comerțul interstatal și relațiile diplomatice; și eșecul lui Marshall de a aborda brevetele și monopolurile de stat. Poate cel mai important, autorul contestă opinia tradițională conform căreia Gibbons a stabilit că Constituția a conferit Congresului o putere exclusivă de a reglementa comerțul interstatal.

Bazându-se pe cercetări recente privind Curtea de la începuturile sale, Johnson arată cum Gibbons oferă un exemplu remarcabil al capacității lui Marshall de a obține un acord în ciuda diferențelor grave dintre colegii săi. Întrucât nu mai era înconjurat de colegi federaliști, Marshall și-a folosit toate abilitățile manageriale pentru a ajunge la un consens, iar opinia sa pentru Curte a reflectat concesiile și acordurile pe care le-a pus la cale pentru a obține aproape unanimitatea într-o decizie care favoriza puterea federală fără a o susține definitiv.

Johnson arată că rezultatul acestui caz a reprezentat un moment-cheie în istoria economică a națiunii, anunțând expansiunea antreprenoriatului și a tehnologiei și justificând în același timp întâietatea federală în reglementarea comerțului. Concis și ideal pentru sala de clasă, studiul său nu numai că oferă o nouă perspectivă asupra acestui caz de referință, dar atestă, de asemenea, semnificația sa în activitatea primei Curți.