Aceasta este singura satiră a lui Juvenal realizată într-o formă dialogată în întregime: pune în scenă un dialog între Nevulus (un client care se plânge de lipsa de recunoștință economică pe care i-o arată patronul său, în ciuda serviciilor sexuale viguroase pe care i le-a oferit) și un personaj anonim, identificat de obicei ca fiind "Juvenal".
Acesta din urmă, redus la rolul de "acolit" comic, nu mai are nimic din indignarea amară a satirilor anterioare și se limitează la a accepta remarcile interlocutorului său fără a le însoți cu vreun comentariu moral. Dialogul foarte amar dă expresie viziunii ironic disperate a satiristului asupra societății din vremea sa la apogeul cărții a treia (începuturile domniei lui Hadrian).
În centrul atenției - ca și în Satirele 1, 3, 5, 7 - se află degradarea instituției "clientelei", cândva onorabilă, dar aflată acum în plin proces de involuție și fără nicio posibilitate de răscumpărare: tocmai de aceea sunt inutile protestele furioase sau condamnările explicite folosite în alte părți. Pesimism absolut: pentru Roma și celebrele sale coline, cândva emblema unui oraș virtuos și a unei puteri extinse asupra lumii, nu mai există nicio speranță de salvare.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)