Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea lui Ngugi wa Thiong'o „Globalectics” este lăudată pentru profundele sale perspective intelectuale și contribuții la teoria postcolonială, oferind o nouă perspectivă asupra literaturii mondiale și a relației acesteia cu oratoria. Cartea, derivată din Wellek Library Lectures, explorează teme precum colonialismul, dinamica puterii în literatură și necesitatea unei reordonări a procesului cognitiv în studiile literare. Este considerată o lectură esențială pentru studenții și instructorii în discursul postcolonial.
Avantaje:⬤ Articularea magistrală a teoriilor legate de literatura postcolonială.
⬤ Perspectivă stimulativă și autoritară asupra literaturii mondiale.
⬤ Conține informații esențiale pentru înțelegerea dinamicii dintre oratură și literatură.
⬤ Recomandată ca o resursă esențială pentru cursurile de literatură postcolonială.
⬤ Oferă o narațiune personală a parcursului intelectual și a influențelor lui Ngugi.
Dezavantaje:⬤ Unii cititori pot considera că aspectele teoretice sunt complexe sau „amețitoare”.
⬤ Cartea este scurtă (mai puțin de 100 de pagini), ceea ce ar putea face ca unii cititori să dorească mai multă profunzime sau acoperire a anumitor subiecte.
(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Globalectics: Theory and the Politics of Knowing
Conținutul cărții:
Scriitor magistral care lucrează în mai multe genuri, Ngugi wa Thiong'o a intrat pe scena literară est-africană în 1962, odată cu prezentarea primei sale piese importante, The Black Hermit, la Teatrul Național din Uganda. În 1977 a fost încarcerat după ce cea mai controversată lucrare a sa, Ngaahika Ndeenda („Mă voi căsători când vreau”), produsă în Nairobi, a criticat dur nedreptățile societății kenyene și a susținut fără echivoc cauzele cetățenilor obișnuiți.
După eliberare, Ngugi a decis să scrie numai în limba sa natală, Gikuyu, comunicând cu kenyenii într-una dintre numeroasele limbi ale vieții lor de zi cu zi, iar astăzi este cunoscut ca unul dintre cei mai deschiși intelectuali care lucrează în teoria postcolonială și în mișcarea postcolonială globală. În acest volum, Ngugi wa Thiong'o sintetizează și dezvoltă o secțiune transversală a problemelor cu care s-a confruntat în opera sa, care utilizează o strategie a imaginilor, limbajului, folclorului și personajelor pentru a „decoloniza mintea”. Ngugi se confruntă cu politica limbii în scrierile africane; problema imperialismului lingvistic și capacitatea literaturii de a-i rezista; echilibrul dificil dintre oralitate, sau „oratură”, și scriere, sau „literatură”; tensiunea dintre literatura națională și cea mondială; și rolul curriculumului literar în reafirmarea și subminarea dominației canonului occidental.
De-a lungul lucrării, el se implică într-o serie de filosofi și teoreticieni care scriu despre putere și creativitate postcolonială, inclusiv Hegel, Marx, Levi-Strauss și Aime Cesaire. Cu toate acestea, explorările sale rămân ancorate în propriile experiențe cu literatura (și oratura) și reface dialectica dificilă a teoriei într-o proză bogat evocatoare.
