Globalizarea dependenței: Un studiu în sărăcia spiritului

Recenzii ale cititorilor

Cartea explorează natura multifațetată a dependenței, legând-o de trauma emoțională și de dislocarea socială cauzate de globalizare și de economia pieței libere. Alexander susține că dependența este un mecanism de adaptare la lipsa de integrare psihosocială și pune în discuție viziunile tradiționale care definesc dependența doar ca fiind un eșec moral sau o boală. În timp ce cartea este lăudată pentru profunzimea și abordarea sa interdisciplinară, unii cititori critică titlul ca fiind înșelător și sugerează că argumentele lui Alexander simplifică excesiv probleme complexe.

Cartea este provocatoare și bine documentată, oferind o perspectivă unică asupra dependenței ca problemă sociopolitică. Mulți recenzenți au considerat-o revelatoare și informativă, cu perspective valoroase care pun în discuție opiniile convenționale. Cartea este foarte recomandată cititorilor interesați de implicațiile societale mai profunde ale dependenței și se remarcă în special prin accesibilitatea sa pentru un public larg.

Unii cititori au considerat că titlul a fost înșelător și că ipotezele prezentate au fost prea simpliste sau incorecte. Au existat critici privind neclaritatea soluțiilor propuse de Alexander pentru dependență și lipsa unei perspective biopsihosociale cuprinzătoare. În plus, câteva recenzii au remarcat probleme legate de starea fizică a cărții în sine.

(pe baza a 32 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Globalization of Addiction: A Study in Poverty of the Spirit

Conținutul cărții:

"Globalizarea dependenței" prezintă o regândire radicală a naturii dependenței.

Medicina științifică a eșuat când vine vorba de dependență. Nu există metode fiabile pentru a o vindeca, a o preveni sau a reduce durerea. Nu există un consens durabil cu privire la ce este dependența, ce o provoacă sau ce ar trebui făcut în această privință. Între timp, ea continuă să crească în întreaga lume. Această carte susține că cauza acestui eșec de a controla dependența este faptul că înțelepciunea convențională a secolelor XIX și XX s-a concentrat prea mult asupra dependentului individual afectat. Deși dependența se manifestă în mod evident în cazuri individuale, prevalența sa diferă dramatic de la o societate la alta. De exemplu, ea poate fi destul de rară într-o societate timp de secole, iar apoi poate deveni obișnuită atunci când o cultură tribală este distrusă sau o civilizație foarte dezvoltată se prăbușește. Atunci când dependența devine obișnuită într-o societate, oamenii devin dependenți nu numai de alcool și droguri, ci și de o mie de alte scopuri distructive: bani, putere, relații disfuncționale sau jocuri video. O perspectivă socială asupra dependenței nu neagă diferențele individuale în ceea ce privește vulnerabilitatea la dependență, dar le scoate din prim-planul atenției, deoarece determinanții sociali sunt mai puternici.

Această carte arată că circumstanțele sociale care au răspândit dependența într-un trib cucerit sau într-o civilizație în declin sunt, de asemenea, încorporate în societatea globalizată a pieței libere de astăzi. O societate de piață liberă este extraordinar de productivă, dar supune oamenii unor presiuni irezistibile către individualism și concurență, rupându-i deopotrivă pe bogați și pe săraci de legăturile sociale și spirituale strânse care constituie în mod normal viața umană. Oamenii se adaptează la dislocarea lor prin găsirea celor mai bune substitute pentru o viață socială și spirituală durabilă pe care le pot găsi, iar dependența îndeplinește această funcție mult prea bine.

Cartea susține că cel mai eficient răspuns la o problemă în creștere a dependenței este unul social și politic, mai degrabă decât unul individual. O astfel de soluție nu ar lăsa medicii, psihologii, asistenții sociali, polițiștii și preoții fără locuri de muncă, ci ar încorpora practicile lor într-un proiect social mai larg. Proiectul este de a remodela societatea cu suficientă forță și imaginație pentru a permite oamenilor să găsească integrare socială și sens în viața de zi cu zi. Atunci, un număr mare dintre ei nu ar mai avea nevoie să își umple golul interior cu dependențe.