Globalization and the National Security State
În ultimele două decenii, mulți au afirmat o corelație între răspândirea globalizării și declinul statului-națiune. În domeniul securității naționale, susținătorii tezei globalizării au susținut că puterea statelor a scăzut în raport cu instituțiile guvernamentale transnaționale, ONG-urile și capitalismul transnațional.
Inițial, aceștia au subliniat scăderile atât ale cheltuielilor militare globale (care au crescut dramatic în ultimii ani), cât și ale războiului între state. Dar sunt aceste tendințe cu adevărat un indicator al declinului rolului statului-națiune ca garant al securității naționale? În Globalization and the National Security State, T. V.
Paul și Norrin M. Ripsman testează această propunere pe baza dovezilor disponibile și constată că școala globalizării a greșit în mare măsură.
Declinul războaielor interstatale poate fi atribuit în mare parte sfârșitului Războiului Rece, nu globalizării. În plus, marile puteri (SUA, China și Rusia) continuă să urmărească strategiile tradiționale ale statelor naționale. Acordurile regionale de securitate, precum UE și ASEAN, nu au realizat prea multe, iar statele slabe - cele mai afectate de turbulențele generate de globalizare - sunt mult mai tradiționale în ceea ce privește abordarea securității naționale, preferând să se bazeze pe propriile resurse, mai degrabă decât pe cele ale instituțiilor regionale și transnaționale.
Acesta este un argument îndrăzneț, iar Paul și Ripsman adună o cantitate considerabilă de dovezi pentru afirmațiile lor. Acesta se opune unei mișcări majore în studiul relațiilor internaționale și va genera cu siguranță controverse.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)