Evaluare:
Cartea „Grace Hopper and the Invention of the Information Age” de Kurt Beyer prezintă viața și realizările contraamiralului Grace Hopper, o figură de pionierat în informatică și programare. Narațiunea îmbină biografia cu contextul istoric, prezentând rolul esențial al lui Hopper în dezvoltarea primelor tehnologii informatice și a limbajelor de programare. În timp ce mulți cititori apreciază informațiile detaliate despre impactul profesional al lui Hopper, unii își exprimă dorința de a avea mai multe anecdote personale și un flux narativ mai cursiv.
Avantaje:⬤ Descrierea detaliată a contribuțiilor semnificative ale lui Grace Hopper la știința calculatoarelor, inclusiv inventarea COBOL și a compilatoarelor.
⬤ Amestec fascinant de biografie și istorie care oferă un context despre începuturile erei informatice.
⬤ Ilustrează rolul lui Hopper ca deschizătoare de drumuri pentru femeile din domeniul tehnologiei.
⬤ Stil narativ captivant care se citește uneori ca un roman de acțiune.
⬤ Oferă apreciere pentru determinarea personală și calitățile de lider ale lui Hopper.
⬤ Unii cititori consideră că începutul cărții este lent și lipsit de cursivitate.
⬤ Câteva recenzii subliniază faptul că viața personală și caracterul lui Hopper nu sunt explorate în profunzime.
⬤ Există plângeri cu privire la problemele de editare și la greșelile de tipar din întreaga carte.
⬤ Unii cititori se așteptau la mai multe detalii tehnice și exemple ale activității de programare a lui Hopper în cadrul textului.
(pe baza a 33 recenzii ale cititorilor)
Grace Hopper and the Invention of the Information Age
Cariera vizionarei Grace Murray Hopper, a cărei activitate inovatoare în domeniul programării a pus bazele ușurinței în utilizare a calculatoarelor personale de astăzi, care au declanșat era informației The career of computer visionary Grace Murray Hopper, whose innovative work in programming laid the foundations for the user-friendly of today's personal computers that sparked the information age.
Un film biografic hollywoodian despre viața pionierei Grace Murray Hopper (1906-1992) ar arăta astfel: o tânără profesoară abandonează zidurile acoperite cu iederă ale universității pentru a-și servi țara în Marină după Pearl Harbor și se află în prima linie a revoluției informatice. Muncește din greu pentru a reuși în industria calculatoarelor exclusiv masculină, este aproape doborâtă de probleme personale, dar le supraviețuiește și își încheie cariera ca o celebră femeie în vârstă a informaticii, o eroină pentru mii de oameni, aclamată ca inventatoare a programării pe calculator. În ultimii ani de viață ai lui Hopper, presa populară a prezentat această versiune simplificată a poveștii sale de viață. În Grace Hopper and the Invention of the Information Age, Kurt Beyer dezvăluie o Hopper mai autentică, o femeie vibrantă și complexă a cărei carieră a fost paralelă cu traiectoria meteorică a industriei informatice postbelice.
Atât rebel, cât și colaborator, Hopper a avut o influență în organizațiile militare și de afaceri dominate de bărbați, într-o perioadă în care femeile erau încurajate să se dedice muncii casnice și creșterii copiilor. Cea mai mare realizare tehnică a lui Hopper a fost crearea instrumentelor care să permită oamenilor să comunice cu calculatoarele în alți termeni decât unu și zero. Acest progres a influențat toate programările viitoare și proiectarea de software și a pus bazele dezvoltării de calculatoare personale ușor de utilizat.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)