Hallelujah Blackout

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui Alex Lemon „Hallelujah Blackout” a primit recenzii mixte, unii lăudându-i limbajul inventiv și profunzimea emoțională, în timp ce alții o critică pentru că este prea inteligentă și lipsită de o conexiune umană autentică.

Cartea include jocuri de cuvinte inteligente, imagini luxuriante și un stil proaspăt care abordează subiecte complexe fără a cădea în autocompătimire. Mulți recenzenți remarcă momente de poezie puternică și o calitate narativă captivantă.

Criticii susțin că, după un timp, inteligența devine plictisitoare, iar legătura emoțională slăbește. Unele poezii sunt considerate vagi sau prea complexe, ceea ce duce la o experiență de tip hit-and-miss, iar colecția poate fi prea lungă pentru profunzimea pe care o oferă.

(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)

Conținutul cărții:

Lucrările lui Alex Lemon sfidează categorizarea.

Juxtapunerea dură de imagini evocă Școala de la New York, colajele verbale sugerează metoda asociativă a postmoderniștilor, iar atenția sa jucăușă pentru sunet amintește de elemente ale poeziei Școlii de limbi străine. Deși aceste elemente apar în opera lui Lemon, poezia sa rămâne profund originală, iar vocea sa remarcabil de distinctă.

Lemon este, de asemenea, la fel ca Frank O'Hara, un poet autobiografic, folosind materialele vieții pentru inspirație. La 29 de ani, Lemon este deja un supraviețuitor al unei operații pe creier. Confruntându-se încă cu efectele operației, inclusiv pierderea treptată a vederii, el invocă, proclamă, denunță și cântă serenade despre lumea care rezultă după violarea identității.

Atunci când membranele care separă mintea și corpul se rup, rezultatul nu este un vid, ci un peisaj senzorial ciudat în care toți stimulii există la același nivel. Evitând tentațiile ușoare ale disperării și ale consolării, Hallelujah Blackout îmbrățișează întreaga gamă a experienței umane.