Hip-Hop Japonia: Rap and the Paths of Cultural Globalization (Rap și căile globalizării culturale)

Recenzii ale cititorilor

Cartea a primit recenzii mixte, unii cititori apreciindu-i cercetarea amănunțită și conținutul pătrunzător, în timp ce alții îi critică verbozitatea și lipsa de claritate, în special în scopuri academice.

⬤ Minuțios cercetată, excelent scrisă
⬤ perspective interesante asupra culturii populare și a istoriei hip hop-ului japonez
⬤ considerată o lectură obligatorie pentru unele cursuri de antropologie.

⬤ Percepută ca fiind prea stufoasă și neclară
⬤ nerecomandată pentru scrierea de recenzii etnografice
⬤ unii au considerat-o bizară sau pur și simplu neutilă pentru cursurile universitare.

(pe baza a 7 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Hip-Hop Japan: Rap and the Paths of Cultural Globalization

Conținutul cărții:

În această etnografie plină de viață, Ian Condry interpretează scena hip-hop vibrantă din Japonia, explicând modul în care o muzică și o cultură care își au originea în cealaltă parte a lumii sunt însușite și refăcute în cluburile și studiourile de înregistrare din Tokyo.

Iluminând diferite aspecte ale hip-hop-ului japonez, Condry descrie modul în care cei care se autointitulează „yellow B-Boys” își exprimă devotamentul față de „cultura neagră”, modul în care aceștia combină figura samuraiului cu tehnici de rap american și imagini gangsta și modul în care artiștii underground concurează cu icoanele pop pentru a defini „adevăratul” hip-hop japonez. El analizează modul în care rapperii manipulează limba japoneză pentru a obține rime și flux ritmic și modul în care rapperii de sex feminin din Japonia se luptă pentru a-și găsi un loc într-un gen dominat de bărbați.

Condry acordă o atenție deosebită mesajelor emceilor, luând în considerare modul în care rapurile lor abordează subiecte precum sistemul educațional japonez, industria sa sexuală, victimele hărțuirii adolescenților transformate în criminali din curtea școlii și chiar modul în care America gestionează războiul împotriva terorismului. Condry a participat la peste 120 de spectacole hip-hop în cluburi din Tokyo și din împrejurimi, a asistat la zeci de sesiuni de înregistrare în studio și a intervievat rapperi, directori de companii muzicale, proprietari de magazine de muzică și jurnaliști. Situând vocile artiștilor japonezi în cluburile de noapte în care se cântă hip-hop - ceea ce muzicienii și fanii numesc genba (locul actual) al scenei - el atrage atenția asupra caracterului de colaborare și improvizație al globalizării culturale.

El susține că, inițial, hip-hop-ul a fost dinamizat și popularizat în Japonia mai degrabă datorită legăturilor la nivel local și a interpreților individuali decât datorită impulsurilor marilor corporații media. Zeebra, DJ Krush, Crazy-A, Rhymester și o serie de alți artiști au creat rap-ul japonez, pe rând.