Hong Kong, 2: Cultura și politica dispariției

Recenzii ale cititorilor

În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 8 voturi.

Titlul original:

Hong Kong, 2: Culture and the Politics of Disappearance

Conținutul cărții:

O analiză a ceea ce cultura din Hong Kong ne spune despre starea lumii la sfârșitul secolului.

"Într-un spațiu al dispariției, în situația istorică fără precedent în care se află Hong Kong, prins între două colonialități (cea britanică și cea chineză), există o încercare disperată de a se agăța de imagini identitare, oricât de străine sau clișeizate ar fi aceste imagini. Există o nevoie de a defini un sentiment al locului prin clădiri și alte mijloace, în momentul în care un astfel de sentiment al locului (fragil la început) este amenințat cu ștergerea de către un spațiu care se globalizează din ce în ce mai insistent".

La 30 iunie 1997, Hong Kong-ul, așa cum îl știm noi, va dispărea, încetându-și existența singulară și ambiguă de rămășiță colonială și devenind parte a Republicii Populare Chineze. Într-o explorare intrigantă și provocatoare a cinematografiei, arhitecturii, fotografiei și literaturii sale, Ackbar Abbas analizează ceea ce Hong Kong, cu relațiile sale unice cu decolonizarea și dispariția, ne poate învăța despre viitorul orașului colonial și al orașului global.

Cultura Hong Kong-ului cuprinde Jackie Chart și John Woo, arhitectura colonială britanică și zgârie-norii postmoderni. În mod ironic, locuitorii coloniei au început să caute o identitate a Hong Kong-ului abia după ce s-au confruntat cu impunerea puterii continentului - odată cu semnarea Acordului comun sino-britanic în 1984. Potrivit lui Abbas, lipsa specifică de identitate a Hong Kong-ului se datorează statutului său de "nu atât de mult un loc, cât un spațiu de tranzit", ai cărui locuitori se consideră pe ei înșiși persoane de tranzit și migranți aflați în drum din China către altundeva.

Abbas explorează modul în care saturația mediatică din Hong Kong schimbă experiența spațiului de către locuitorii săi, astfel încât acesta devine abstract, dominat de semne și imagini care risipesc memoria, istoria și prezența.

Hong Kong dispare prin dualități simple, precum est/vest și tradiție/modernitate. Ceea ce lipsește din perspectiva Hong Kong-ului ca simplă colonie este paradoxul conform căruia Hong Kong a beneficiat de pe urma statutului său colonial dependent și a făcut o virtute din acesta, transformându-se într-un oraș global și financiar și depășindu-și colonizatorul în termeni de bogăție.

Combinând o teorie sofisticată și o perspectivă critică, această lucrare bogată și provocatoare surprinde situația complexă a metropolei care este Hong Kong-ul contemporan. Pe parcurs, ea provoacă, distrează și aduce o contribuție importantă la gândirea noastră cu privire la procesele și consecințele surprinzătoare ale colonialismului.