Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea explorează criza de identitate a bărbaților în societatea occidentală, în special în contextul mișcării femeilor, prin prisma a trei figuri emblematice: culturistul Eugene Sandow, artistul evadării Harry Houdini și personajul fictiv Tarzan. În timp ce evidențiază așteptările societale plasate asupra bărbaților, cartea prezintă un amestec de analiză pătrunzătoare și povestire biografică. Cititorii îi apreciază perspectiva unică și scriitura captivantă, deși unii consideră că îi lipsește profunzimea în anumite domenii și se luptă să mențină o teză coerentă.
Avantaje:Cartea este bine scrisă și corectă din punct de vedere istoric, oferind o perspectivă nouă asupra identității masculine și a așteptărilor societății. Este informativă, conține relatări biografice interesante ale unor figuri influente și este recomandată ca o resursă valoroasă pentru studiile de gen și pentru cititorii generali deopotrivă.
Dezavantaje:Unii cititori consideră că accentul cărții este inegal și că îi lipsește o teză coerentă. Anumite detalii biografice pot părea periferice față de argumentul principal și se solicită o explorare mai aprofundată a aspectelor defectuoase ale conceptului de „bărbat perfect”. În plus, tonul și prezentarea cărții pot părea inconsecvente, oscilând între stilul academic și cel popular.
(pe baza a 12 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Houdini, Tarzan, and the Perfect Man: The White Male Body and the Challenge of Modernity in America
Conținutul cărții:
O nouă lucrare remarcabilă a unuia dintre cei mai importanți istorici ai noștri
În noua sa carte incitantă, John F. Kasson examinează semnele de criză din viața americană de acum un secol, semne care arată că noile forțe ale modernității afectau sentimentul oamenilor despre cine și ce erau cu adevărat.
Atunci când Eugene Sandow, născut în Prusia, vedetă internațională de vodevil și culturist, a efectuat un turneu în Statele Unite în anii 1890, Florenz Ziegfeld l-a prezentat în mod ingenios drept bărbatul perfect, reprezentând atât un ideal străvechi de bărbăție, cât și un produs modern care exalta dezvoltarea și împlinirea de sine. Apoi, în 1912, când Tarzan al lui Edgar Rice Burroughs a intrat în atenția publicului, fantezia bărbatului alb anglo-saxon perfect a fost dusă mai departe, evadând din limitele civilizației, dar reafirmându-i valorile, bătându-se cu pumnii în piept și strigându-și triumful în fața lumii. În cazul lui Harry Houdini, visul evadării a fost întruchipat la propriu în spectacole spectaculoase în care el a triumfat asupra oricărui tip de amenințare la adresa integrității masculine - sclavie, închisoare, nebunie și moarte. Studiul lui Kasson, ilustrat abundent și argumentat convingător, analizează temele care leagă aceste figuri și le plasează în contextul lor istoric și cultural bogat. Preocuparea față de corpul bărbatului alb - față de expunerea acestuia și față de pericolele la care este expus - a atins punctul culminant în timpul Primului Război Mondial, sugerează el, și continuă și astăzi.
