Evaluare:
Cartea explorează contextul istoric și impactul masculinității rasiale, în special în ceea ce privește bărbații de culoare din America. Ea evidențiază luptele pentru recunoaștere, justiție socială și drepturile omului, pledând în același timp pentru o societate mai incluzivă. Autorul, Steve Estes, oferă o descriere amănunțită și captivantă a modului în care masculinitatea negrilor a fost modelată de normele societale și de politică de-a lungul anilor.
Avantaje:Cartea este bine documentată, minuțioasă și organizată cu atenție. Ea oferă o explorare pasionată și captivantă a masculinității negre într-un context politic și istoric. Recenzenții au apreciat livrarea rapidă și lipsa de surprize cu privire la starea sa la sosire. De asemenea, aduce în atenție probleme sociale semnificative și încurajează discuțiile privind justiția socială și drepturile omului.
Dezavantaje:Unii recenzenți au considerat că manuscrisul ar fi putut include o examinare mai amplă a Panterelor Negre și a formării lor timpurii de coaliții cu alte grupuri marginalizate, inclusiv femei și persoane LGBTQ+. Există, de asemenea, sentimentul că unii cititori ar putea percepe cartea ca fiind critică la adresa societății albe.
(pe baza a 8 recenzii ale cititorilor)
I Am a Man!: Race, Manhood, and the Civil Rights Movement
Mișcarea pentru drepturile civile a fost, în primul rând, o luptă pentru egalitatea rasială, dar chestiunile de gen au fost adânc încorporate în această luptă. Steve Estes explorează grupurile-cheie, liderii și evenimentele din cadrul mișcării pentru a înțelege modul în care activiștii au folosit rasa și masculinitatea pentru a-și articula viziunile despre ceea ce ar trebui să fie societatea americană.
Estes demonstrează că, în momente cruciale ale mișcării, atât segregaționiștii, cât și activiștii pentru drepturile civile au folosit retorica masculinistă, pornind de la presupuneri implicite despre rasă, gen și sexualitate. Estes începe cu o analiză a rolului bărbaților de culoare în cel de-al Doilea Război Mondial și apoi îi examinează pe segregaționiști, care au demonizat sexualitatea bărbaților de culoare și au galvanizat bărbații albi în spatele idealului onoarei sudiste. El explorează apoi noile modele militante de masculinitate adoptate de activiștii pentru drepturile civile, precum Malcolm X și Martin Luther King Jr. și grupuri precum Nation of Islam, Student Nonviolent Coordinating Committee și Black Panther Party.
Estes concluzionează că dependența de strategiile de organizare masculiniste a avut atât consecințe pozitive, cât și negative. Urmărind aceste strategii de la integrarea armatei americane în anii 1940 până la Marșul milionului de oameni din anii 1990, el arată că masculinismul a mobilizat bărbații la acțiune, dar a lăsat necontestate multe dintre ipotezele patriarhale care stau la baza societății americane.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)