Iconoclast - Shinzo Abe și noua Japonie

Recenzii ale cititorilor

Cartea prezintă o biografie completă și captivantă a lui Shinzo Abe, detaliind cariera sa politică și impactul asupra peisajului socio-economic al Japoniei din ultimii 25 de ani. Cititorii apreciază profunzimea perspectivei oferite asupra politicii japoneze, în special pentru cei care nu au o pregătire în domeniu. Cu toate acestea, unele recenzii menționează o lipsă de concentrare asupra detaliilor personale, non-politice din viața lui Abe.

⬤ Considerată una dintre cele mai bune cărți despre Shinzo Abe, lăudată pentru scriitura captivantă și analiza pătrunzătoare.
⬤ Accesibilă pentru cititorii care nu au o pregătire solidă în domeniul politicii japoneze.
⬤ Oferă o perspectivă detaliată asupra principalelor probleme politice și socio-economice din Japonia în ultimii 25 de ani.
⬤ Oferă o relatare bine documentată, cu numeroase note de subsol care oferă un context util.
⬤ Evidențiază aspecte semnificative ale politicilor și stilului de conducere ale lui Abe.

⬤ Unii cititori pot considera că accentul pus pe chestiuni politice în detrimentul detaliilor personale este mai puțin atrăgător.
⬤ Cartea s-ar putea să nu-i satisfacă pe cei care caută o biografie a lui Abe mai informală sau orientată spre bârfe.

(pe baza a 9 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Iconoclast - Shinzo Abe and the New Japan

Conținutul cărții:

Filosofia științei se îndreaptă spre un impas. Modul de a gândi despre știință care ne-a fost transmis este extrem de inadecvat pentru scopurile noastre actuale.

Având în vedere întrebările care ne interesează acum, această moștenire creează mai multe probleme decât rezolvă. Mai mult, tinde să ne îndepărteze de știință, în loc să facă știința să pară conectată efectiv sau potențial la viața noastră. În cel mai bun caz, face știința ciudată, iar în cel mai rău caz, o face periculoasă și înspăimântătoare.

În loc să fie un set de practici cu o față umană, care urmăresc obiective inteligibile pentru muritorii de rând, știința a fost tratată ca un sistem abstract de idei și procese tehnocratice de măsurare. Cred că promovarea gândirii despre știință în acest mod se află în spatele reacției față de știință în cadrul științelor umaniste, care a culminat cu așa-numitele „războaie științifice”.

Filozofia științei nu a fost niciodată supusă unei ortodoxii globale (în pofida discuției despre „punctul de vedere primit”), astfel încât orice discuție despre ceea ce tradiția a transmis va proceda în mod necesar în termeni de asemănări familiale, tendințe comune și stiluri comune de gândire, mai degrabă decât un corp coerent de doctrină, o metodă unică sau un program de cercetare unificat. Modul în care încerc să dezvălui ipotezele comune din cadrul tradiției - sursa greșelilor - este prin oferirea unei alternative cuprinzătoare, foarte diferită de abordările care au fost principala viață a filosofiei științei.

Acesta este scopul meu principal, să ofer o astfel de alternativă, pe care am descoperit-o în opera marelui filosof american John Dewey.