Identitate și idolatrie - Imaginea lui Dumnezeu și inversarea ei

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Identitate și idolatrie” de Richard Lints explorează conceptul teologic al imago Dei și relația sa cu idolatria în întreaga Scriptură. Cartea începe cu Geneza și continuă prin istoria biblică până la Noul Testament, examinând modul în care idolatria inversează identitatea umanității ca purtători ai chipului lui Dumnezeu. În timp ce mulți recenzenți consideră conținutul provocator și bine articulat, unii critică accentul filosofic și lipsa de coeziune a analizei.

⬤ Oferă o reflecție teologică convingătoare asupra idolatriei și a efectelor acesteia asupra identității umane.
⬤ Se implică profund în textele biblice, oferind o abordare sistematică a conceptului de imago Dei.
⬤ Include o analiză pătrunzătoare a criticilor filosofice istorice ale religiei.
⬤ Recomandată pentru profunzimea gândirii sale și pentru legătura cu problemele contemporane privind identitatea.

⬤ Unii recenzenți consideră că această carte se concentrează prea mult pe discursul filosofic în detrimentul unei analize biblice solide.
⬤ Criticată pentru lipsa unei organizări clare și a coeziunii în argumentare.
⬤ Anumite poziții teologice par predeterminate, nepermițând textelor biblice să vorbească de la sine.
⬤ Poate că nu abordează în mod eficient și direct problemele identitare contemporane.

(pe baza a 8 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Identity and Idolatry - The Image Of God And Its Inversion

Conținutul cărții:

Și a creat Dumnezeu pe om după chipul Său, după chipul lui Dumnezeu l-a creat; bărbat și femeie i-a creat.” (Geneza 1:27) Geneza 1:26-27 a servit drept loc al celor mai multe antropologii teologice în tradiția creștină centrală. Cu toate acestea, Richard Lints observă că prea rar aceste versete au fost înțelese ca fiind împletite conceptual cu întregul material prologic din Geneza 1.

Construcția templului cosmic sugerează cu tărie că limbajul „chipului lui Dumnezeu” îndeplinește funcții liturgice. Lints susține că limbajul „idolului” din Biblie este o inversiune conceptuală a limbajului „imaginii” din Geneza 1. Aceste construcții se iluminează reciproc și clarifică preocupările antropologice centrale ale canonului.

Problema identității umane este distinctă, deși nu separată, de problema naturii umane; aceasta din urmă a fost interpretată mult prea frecvent în utilizarea biblică a termenului „imagine”. Lints arată cum „narațiunea” identității umane merge de la creație (imago Dei) la cădere (vițelul de aur/idolul, Exodul 32) și la răscumpărare (Hristos ca imagine perfectă, Coloseni 1:15-20). Utilizarea biblico-teologică a imaginii/idolului este un fir prin canon care evidențiază mișcările istoriei răscumpărării.

În capitolele finale ale acestui volum New Studies in Biblical Theology, Lints interpretează utilizarea idolatriei așa cum apare în profeții seculari ai secolului al XIX-lea și examinează renașterea recentă a interesului pentru idolatrie, cu puterea sa conceptuală de a explica „cultura dorinței”. Abordând probleme-cheie în teologia biblică, lucrările care alcătuiesc New Studies in Biblical Theology sunt încercări creative de a-i ajuta pe creștini să-și înțeleagă mai bine Bibliile. Seria NSBT este editată de D.

A. Carson, cu scopul de a instrui și de a edifica în același timp, de a interacționa cu cercetarea actuală și de a arăta calea de urmat.