Ideologie și cultură modernă: Teoria socială critică în era comunicării de masă

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui Thompson este lăudată pentru explorarea clară și concisă a dezbaterilor majore din domeniul științelor umaniste și sociale, mass-media și cultură. Este utilă pentru uzul academic, oferind informații bogate și un context bine gândit. Cu toate acestea, cititorii o pot găsi obositoare din cauza naturii sale cuprinzătoare și a profunzimii cercetării.

Scriere clară și concisă, conținut bine structurat, tratare generoasă a ideilor, utilă în scopuri academice, informativă despre ideologie și dezvoltarea mass-media.

Poate fi obositoare de citit datorită profunzimii și amplorii informațiilor, poate părea plictisitoare atunci când acoperă domenii de cercetare extinse.

(pe baza a 5 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Ideology and Modern Culture: Critical Social Theory in the Era of Mass Communication

Conținutul cărții:

În această lucrare majoră, informată de materiale din mai multe discipline și orientări teoretice, autorul dezvoltă o nouă prezentare distinctivă a teoriei ideologiei și o raportează la analiza culturii și a comunicării de masă în societățile moderne.

În cele două secole de la apariția sa în Franța, conceptul de ideologie a suferit numeroase transformări. Acesta a fost răsucit, reformulat, reformulat și, în cele din urmă, filtrat înapoi în limbajul cotidian al vieții sociale și politice. Deși există multe lucruri înșelătoare și eronate în tradițiile ideologiei, autorul arată că aceasta definește încă un teren de analiză care rămâne central pentru științele sociale contemporane și continuă să fie locul unor dezbateri teoretice vii.

Cheia analizei sale este ceea ce el numește mediatizarea culturii - procesul general prin care transmiterea formelor simbolice devine tot mai dependentă de aparatele tehnice și instituționale ale industriilor media. Bazându-se pe lucrările lui Geertz și ale altora, autorul afirmă că formele simbolice sunt încorporate în contexte sociale structurate, cum ar fi relațiile de putere, formele de conflict și inegalitățile în distribuția resurselor, și că orice discuție despre comunicarea de masă trebuie să cuprindă conținutul său politic, precum și epistemologic.