Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea oferă o examinare detaliată a politicilor eugenice ale celui de-al Treilea Reich și a modului în care acestea au contribuit la Holocaust. Ea subliniază rolul medicinei și al ideologiilor științifice în încurajarea atrocităților naziste, prezentând o narațiune bine documentată care evită teoriile abstracte în favoarea exemplelor concrete. Deși unele părți pot fi provocatoare din punct de vedere emoțional, cartea este considerată o lectură importantă pentru înțelegerea acestui capitol întunecat al istoriei.
Avantaje:Bine documentată și cercetată, se concentrează pe exemple mai degrabă decât pe teorii, oferă o perspectivă lămuritoare asupra rolului medicinei în politicile naziste, stil de scriere accesibil și informativ, deschide ochii cititorului asupra complexității evenimentelor istorice și evită opiniile reciclate citând literatura germană originală.
Dezavantaje:Unele părți pot fi dificil de citit din punct de vedere emoțional, descrise de un recenzent ca fiind scrise ca un manual, și ar putea fi considerate controversate sau ofensatoare pentru unii cititori.
(pe baza a 14 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Racial Hygiene: Medicine Under the Nazis (Revised)
Conținutul cărții:
Cercetătorii care explorează istoria științei sub nazism s-au concentrat în general asupra distrugerii științei de către naziști sau asupra corupției valorilor intelectuale și liberale. Igiena rasială se concentrează pe modul în care oamenii de știință înșiși au participat la construirea politicii rasiale naziste. Robert Proctor demonstrează că imaginea comună a unei comunități științifice pasive, constrânsă să coopereze cu naziștii, nu reușește să înțeleagă realitatea a ceea ce s-a întâmplat de fapt - și anume, că multe dintre inițiativele politice ale naziștilor au apărut în cadrul comunității științifice și că oamenii de știință din domeniul medical au conceput și administrat în mod activ elemente-cheie ale politicii național-socialiste.
Cartea prezintă cea mai cuprinzătoare descriere de până acum a implicării medicilor germani în legile privind sterilizarea și castrarea, legile care interziceau căsătoria între evrei și neevrei și programul masiv de distrugere a "vieților care nu merită trăite". Studiul urmărește încercările medicilor de a concepe "problema evreiască" ca pe o "problemă medicală" și modul în care revistele medicale discutau deschis despre necesitatea găsirii unei "soluții finale" la "problemele" evreilor și țiganilor din Germania.
Proctor ne face conștienți de faptul că o astfel de gândire nu a fost unică în Germania. Darwinismul social de la sfârșitul secolului al XIX-lea din America și Europa a dat naștere unor teorii ale igienei rasiale care au fost îmbrățișate de entuziaști de diferite naționalități, în speranța de a crea o rasă mai bună, mai sănătoasă și mai puternică de oameni. Proctor prezintă, de asemenea, o descriere a mișcării de sănătate "organică" care a înflorit sub naziști, inclusiv campaniile de reducere a fumatului și a consumului de alcool și eforturile de a cere brutăriilor să producă pâine integrală. Un capitol separat este dedicat apariției unei mișcări de rezistență în rândul medicilor din cadrul Asociației Medicilor Socialiști. Cartea se bazează pe o analiză atentă a documentelor contemporane, inclusiv a arhivelor de stat germane și a peste două sute de reviste medicale publicate în acea perioadă.
Proctor și-a propus nu doar să spună o poveste, ci și să îndemne la reflecție asupra a ceea ce s-ar putea numi "filosofia politică a științei" - cum mișcările care modelează politicile națiunilor pot, de asemenea, să modeleze structura și prioritățile științei. Implicațiile largi ale acestei cărți o fac importantă nu numai pentru istorici, medici și oameni preocupați de istoria și filosofia științei, ci și pentru cei interesați de politica științifică și etica medicală.
