Iluminismul originar și transformarea budismului japonez medieval

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Finding The Direct Path to Buddhahood” de Jacqueline Stone explorează conceptul de „iluminare originală” în budismul japonez, în special implicațiile sale pentru perioada Kamakura și învățăturile diferitelor secte, inclusiv cele ale lui Nichiren. Cartea este foarte apreciată pentru erudiția sa aprofundată, oferind perspective și contexte istorice valoroase, deși este descrisă ca fiind densă și academică, ceea ce o face mai puțin potrivită pentru cititorii ocazionali.

Cartea este lăudată pentru cercetarea aprofundată, erudiția temeinică și capacitatea de a oferi contexte istorice. Este considerată indispensabilă pentru studenții și cercetătorii serioși ai budismului japonez, în special pentru a înțelege iluminarea originală și rolul acesteia în budismul Kamakura. Scrierea este considerată clară și informativă și oferă o viziune echilibrată asupra subiectelor abordate.

Cartea este foarte academică și poate fi densă, ceea ce o face nepotrivită pentru cititorii ocazionali sau pentru cei care caută explicații simple, directe. Unele recenzii exprimă dezamăgire din cauza naturii sale academice, afirmând că nu este ușor de citit de la un capăt la altul și că este mai potrivită pentru referință sau pentru studiul capitol cu capitol. În plus, au existat preocupări cu privire la o lipsă percepută de respect în prezentarea anumitor artefacte religioase.

(pe baza a 12 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Original Enlightenment and the Transformation of Medieval Japanese Buddhism

Conținutul cărții:

Ideea iluminării originale (hongaku shiso) a dominat cercurile intelectuale budiste în întreaga perioadă medievală a Japoniei. Iluminarea, susține acest discurs, nu este nici un obiectiv care trebuie atins, nici un potențial care trebuie realizat, ci adevăratul statut al tuturor lucrurilor. Fiecare obiect animat și inanimat îl manifestă pe Buddha iluminatul primordial, așa cum este el. Privită în adevăratul ei aspect, fiecare activitate a vieții de zi cu zi - mâncatul, somnul, chiar și gândirea iluzorie - este comportamentul lui Buddha. Apărute în cadrul puternicei școli Tendai, ideile iluminării originare au fost însușite de o serie de tradiții budiste și au influențat teoriile emergente despre kami (zeități locale), precum și estetica medievală și artele literare și ale spectacolului.

Cercetătorii și comentatorii au recunoscut de mult timp importanța istorică a gândirii iluministe originale, dar au opinii foarte diferite cu privire la modul în care aceasta trebuie înțeleasă. Unii o prezintă ca fiind apogeul filosofiei budiste a non-dualismului absolut. Alții susțin că găsesc în ea expresia paradigmatică a unei spiritualități japoneze atemporale. Conform altor lecturi, ea reprezintă un anti-nomianism periculos care a subminat respectarea preceptelor morale, a precipitat un declin al erudiției budiste și a negat necesitatea disciplinei religioase. Alții o denunță drept o ideologie autoritară care, prin sacralizarea ordinii date, a legitimat de fapt ierarhia și practicile sociale discriminatorii. Adesea, acceptarea sau respingerea gândirii iluministe originale este considerată drept linia de demarcație de-a lungul căreia instituțiile budiste tradiționale trebuie diferențiate de noile mișcări budiste (Zen, Țara pură și Nichiren) care au apărut în timpul perioadei medievale a Japoniei.

Studiul inovator al lui Jacqueline Stone trece dincolo de tratarea doctrinei iluministe originale ca filosofie abstractă pentru a explora dimensiunea sa istorică. Bazându-se pe o multitudine de surse primare medievale și pe cercetări japoneze moderne, studiul plasează acest discurs în contextele sale rituale, instituționale și sociale, punând în lumină importanța sa pentru menținerea tradițiilor de neam și pentru transmiterea secretă a cunoștințelor care au caracterizat mai multe elite ale culturii japoneze medievale. Ea aruncă o lumină nouă asupra strategiilor interpretative folosite în textele budiste japoneze premoderne, un domeniu care până acum a primit puțină atenție. Prin aceste și alte linii de investigație, Stone problematizează noțiunile înrădăcinate de "corupție" în establishmentul budist medieval. Folosind exemplele budismului Tendai și Nichiren și interacțiunile lor de-a lungul perioadei medievale, ea pune sub semnul întrebării atât distincțiile prea facile dintre "vechiul" și "noul" budism, cât și ipotezele academice de lungă durată care le-au perpetuat. Acest studiu reprezintă o contribuție semnificativă la dezbaterile în curs privind definițiile budismului în epoca Kamakura (1185-1333), considerată de mult timp drept o perioadă formativă în religia și cultura japoneză.

Stone susține că "gândirea iluministă originală" reprezintă o regândire substanțială a iluminismului budist care depășește distincția dintre instituțiile "vechi" și "noi" și a fost caracteristică în special perioadei medievale.