Imagini gravate: Înlocuitori pentru adevărata moralitate

Recenzii ale cititorilor

Cartea explorează distincția dintre moralitatea autentică și conceptele care pot fi insuficiente, folosind exemple din literatura rusă și discutând în același timp despre adevărata moralitate creștină. Este atât provocatoare, cât și provocatoare, încurajând trăirea intenționată și înțelegerea de sine.

⬤ Provocatoare și stimulantă din punct de vedere intelectual
⬤ discuție excelentă despre adevărata moralitate creștină
⬤ scriere provocatoare, dar frumoasă
⬤ include idei practice și argumente teoretice solide
⬤ foarte recomandată de cititori
⬤ design frumos al copertei.

Unii cititori pot găsi conceptele provocatoare sau necesită o reflecție mai profundă; discuțiile pot incita la dezbateri, putând provoca dezacorduri.

(pe baza a 7 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Graven Images: Substitutes for True Morality

Conținutul cărții:

Dietrich von Hildebrand oferă o analiză deosebit de profundă și de perspicace a numeroaselor moduri în care înlocuim adevărata moralitate creștină cu idoli falși („imagini cioplite”). Aceasta nu este o simplă carte despre diferențele dintre bine și rău; majoritatea oamenilor nu înlocuiesc adevărata moralitate cu răul pur, ci cu un alt bine „extramoral”, precum „respectabilitatea” sau „onoarea”. Hildebrand ne ghidează prin aceste alternative false, ajutându-ne să arătăm atât ce este bun în ele, dar și unde se situează ele pe lângă unicitatea adevăratei moralități creștine.

______

"Când această carte a apărut pentru prima dată în 1957, a fost un vârtej de aer proaspăt în domeniul teologiei și filosofiei morale. Noutatea a fost în primul rând metodologică: încercarea de a reveni la lucrurile însele și de a începe o investigație care face apel direct la experiența trăită de cercetător. Sarcina filosofului nu este aceea de a citi cărți, de a le combina în diferite moduri și de a produce apoi o nouă carte. Manualul primar al filosofiei este însăși experiența umană, iar cititorul (sau, mai degrabă, ascultătorul) este chemat să facă o comparație activă între ceea ce i se prezintă și ceea ce experimentează în propria sa viață. În acest sens, filosofia nu este atât o doctrină, cât o activitate: manualul este însăși viața umană. „ -- Rocco Buttiglione