Îmi păstrez exoscheletele pentru mine

Recenzii ale cititorilor

Cartea este o narațiune distopică complexă care explorează teme precum durerea, paternitatea, homosexualitatea și pedeapsa socială prin intermediul unei povestiri unice. A stârnit laude pentru proza sa frumoasă și profunzimea emoțională, primind în același timp critici pentru ritmul și dezvoltarea personajelor.

⬤ Frumos scrisă, cu o proză captivantă.
⬤ Stil narativ unic care îmbină perspectivele la persoana întâi și a doua.
⬤ Teme puternice de durere, homosexualitate și rezistență.
⬤ Explorarea captivantă a unei societăți distopice și a conceptului de familie aleasă.
⬤ Conexiuni emoționale puternice care rezonează cu mulți cititori.
⬤ Se adresează unui public divers, în special celor din comunitatea queer.

⬤ Unii cititori au găsit ritmul lent și complotul lipsit de direcție.
⬤ Stilul narativ poate fi dificil din cauza abordării sale de tip flux al conștiinței.
⬤ Elementele speculative și lumea distopică pot părea insuficient dezvoltate.
⬤ Dezvoltarea personajelor a primit recenzii mixte, unii găsind personajele neplăcute.
⬤ Anumite părți au fost descrise ca fiind incoerente sau conținând distrageri inutile, cum ar fi flashback-urile excesive.

(pe baza a 35 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

I Keep My Exoskeletons to Myself

Conținutul cărții:

Departamentul de speculații întâlnește Black Mirror în acest debut liric și speculativ despre o mamă homosexuală care își crește fiica într-un stat de supraveghere nedrept

Într-un stat american nu foarte diferit de al nostru, Departamentul de Balanță a adoptat o nouă formă radicală de aplicare a legii: în loc să fie încarcerați, infractorii primesc o a doua (și, uneori, a treia, a patra și a cincea) umbră, ca amintire a infracțiunii lor - și ca avertisment pentru cei pe care îi întâlnesc. În cadrul Departamentului, corupția și prejudecățile fac ravagii, dând naștere unei subclase de așa-numiți Shadesters care sunt privați de drepturi, rușinați public și privați de protecția drepturilor civile.

Kris este o Shadester și proaspăta mamă a unui copil născut cu o a doua umbră a sa. Îndurerată de pierderea soției și total nepregătită pentru realitatea de a crește singură un copil, Kris se clatină pe marginea prăbușirii, bâjbâind într-o amețeală de alcool, rușine și dezgust de sine. Totuși, pe măsură ce copilul crește, Kris își găsește echilibrul, crescând un copil a cărui scânteie irepresibilă nu poate fi atenuată de realitățile dure ale lumii. Nu-și poate uita soția, dar, cu timpul, își poate construi o nouă viață pentru ea și pentru copil, sprijinită de o comunitate de colegi inadaptați care sfidează Departamentul pentru a se ridica unii pe alții în semn de solidaritate și speranță.

Cu un registru la persoana întâi care amintește de autodezvăluirea feroce a lui Sheila Heti și de precizia poetică a lui Ocean Vuong, I Keep My Exoskeletons to Myself este un roman de debut îndrăzneț care examinează umbra lungă a durerii, munca grea de a fi părinte și puterea rezistenței homosexualilor.