Imitația, cunoașterea și sarcina hristologiei în Maximus Mărturisitorul

Titlul original:

Imitation, Knowledge, and the Task of Christology in Maximus the Confessor

Conținutul cărții:

Maxim Mărturisitorul (580-662) a fost un călugăr și teolog a cărui epocă istorică incendiară, reflecție doctrinară angajată și voce puternică și influentă l-au purtat într-o carieră turbulentă de călătorie și scriere în jurul Mediteranei. Maximus a fost un profesor spiritual, un ascet, un om îndrăgostit de Scriptură și de Hristos, Cuvântul din inima Scripturii.

A fost, de asemenea, un polemist, un meșter al dogmei, un hristolog luptător, un retor premeditat. În acest studiu, Luke Steven reia un fir spiritual și filosofic care leagă aceste două laturi disparate ale omului și ale scrierilor sale. Steven susține că, în întreaga sa operă, Mărturisitorul poziționează imitația drept cheia cunoașterii.

Această epistemologie durabilă caracterizează lucrările sale ascetice și spirituale anterioare, iar în lucrările sale ulterioare definește în mod proeminent metoda sa hristologică dogmatică - adică mijloacele prin care comunică, convinge și îi aduce pe oameni să îl înțeleagă și să îl întâlnească pe Iisus Hristos, cel cu două naturi, divină și umană. Acesta este un studiu multifațetat care oferă o evaluare profundă a înaintașilor lui Maximus, o nouă perspectivă asupra ipotezelor animatoare ale gândirii sale și o concentrare fără precedent asupra retoricii și metodei scrierilor sale hristologice.