Evaluare:
Cartea lui Kristin Hoganson examinează impactul consumerismului asupra femeilor albe din clasa de mijloc și superioară din SUA în timpul Epocii Gilded și la începutul Epocii Progresiste, dezvăluind modul în care angajamentul lor față de culturile străine, în primul rând prin consumul de bunuri, reflectă dinamica socială complexă din jurul imperiului și al genului. Deși cartea oferă o analiză istorică detaliată, este criticată pentru modul în care abordează teoria postcolonială și ignorarea vocilor colonizate.
Avantaje:Cartea oferă o istorie transnațională solidă, analizând în mod eficient legăturile dintre consum și atitudinile culturale în rândul femeilor din clasa de mijloc și superioară. Explorarea de către Hoganson a diferitelor dimensiuni ale consumului, inclusiv decorarea casei, mâncarea și călătoriile, este sofisticată și arată complexitatea modului în care aceste femei s-au implicat în „străinătate”. Narațiunea îmbunătățește înțelegerea modului în care bunurile de consum au modelat domesticitatea americană și au contribuit la imperialismul Statelor Unite.
Dezavantaje:Criticii semnalează aplicarea neglijentă a teoriei postcoloniale, în special în ceea ce privește absența subiecților colonizați reali din narațiune. Interpretarea lui Hoganson care conduce la ideea că imperiul a fost eliberator pentru aceste femei este considerată problematică. Se spune că analiza interpretează greșit relația dintre domesticitatea americană și contextele globale, nereușind să abordeze în mod adecvat vocile subalternilor.
(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)
Consumers' Imperium: The Global Production of American Domesticity, 1865-1920
Istoriile epocii de aur și ale epocii progresiste tind să caracterizeze Statele Unite drept o națiune expansionistă, hotărâtă să americanizeze lumea fără a se transforma ea însăși. În cartea Consumers' Imperium, Kristin Hoganson dezvăluie cealaltă jumătate a poveștii, demonstrând că anii dintre Războiul Civil și Primul Război Mondial au fost marcați de un consum sporit de importuri și de eforturi intense de a părea cosmopolit.
Hoganson găsește dovezi ale conexiunilor internaționale în locuri prin excelență domestice - gospodăriile americane. Ea arată că femeile albe înstărite din această epocă și-au exprimat interesul intens față de alte culturi prin intermediul obiectelor de uz casnic importate, al modei, al gătitului, al divertismentului, al cluburilor de călătorii în fotoliu și al mișcării de cadouri pentru imigranți. De la perdele la îmbrăcăminte, de la petreceri în jurul lumii la expoziții de artă și artizanat din țările de origine, Hoganson prezintă o nouă perspectivă asupra Statelor Unite în lume prin mutarea atenției de la exporturi la importuri, de la producție la consum și de la bărbați la femei.
Ea clarifică faptul că globalizarea nu s-a produs doar dincolo de țărmurile Americii, ca rezultat al puterii militare și industriale americane, ci că s-a produs acasă, datorită importurilor, imigranților, cunoștințelor geografice și preferințelor consumatorilor. Iată o istorie internațională care începe acasă.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)