Împotriva meritocrației: Cultură, putere și mituri ale mobilității

Recenzii ale cititorilor

Cartea a primit recenzii mixte, unii cititori apreciind perspectivele sale privind meritocrația și influența mass-media, în timp ce alții o critică pentru lipsa de substanță și profunzime a argumentelor sale. Cartea a fost descrisă ca fiind bine scrisă și informativă, dar și considerată părtinitoare din punct de vedere politic și plină de afirmații nefondate. În general, cartea a stârnit opinii diverse cu privire la meritul și relevanța sa.

⬤ Bine scrisă și captivantă
⬤ explorare aprofundată a meritocrației
⬤ oferă contexte și exemple utile
⬤ se adresează unei game variate de cititori și poate stimula discuții aprofundate privind structurile sociale.

⬤ Lipsă de profunzime a argumentelor și a statisticilor justificative
⬤ percepută ca fiind părtinitoare din punct de vedere politic
⬤ unii cititori au considerat-o nepersuasivă și plină de ipoteze nejustificate
⬤ criticată pentru că este prea simplistă și nu este suficient de provocatoare.

(pe baza a 14 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Against Meritocracy: Culture, Power and Myths of Mobility

Conținutul cărții:

Meritocrația actuală implică ideea că, indiferent de poziția socială la naștere, societatea ar trebui să ofere suficiente oportunități și mobilitate pentru ca "talentul" să se combine cu "efortul" pentru a "ajunge în vârf".

Această idee este unul dintre cele mai răspândite tropi sociale și culturale ale timpului nostru, la fel de palpabil în discursurile politicienilor ca și în cultura populară. În această carte, Jo Littler susține că meritocrația este principalul mijloc cultural de legitimare a culturii neoliberale contemporane și că, deși promite oportunități, ea creează de fapt noi forme de diviziune socială.

Against Meritocracy este împărțită în două părți. Partea I explorează genealogia meritocrației în cadrul teoriei sociale, al discursului politic și al culturilor profesionale. Aceasta urmărește întoarcerea dramatică a sensului meritocrației, de la o insultă socialistă la un ideal contemporan al modului în care ar trebui organizată o societate.

Partea a II-a utilizează o serie de studii de caz pentru a analiza atracția culturală a "parabolelor progresului" populare, de la reality TV la super-bogați și CEO celebri, de la controversele din social media la ascensiunea "mumprenorului". Acordând o atenție deosebită rolului genului, "rasei" și clasei, această carte oferă noi conceptualizări ale semnificației meritocrației în cultura și societatea contemporană.