Împotriva noii politici a identității: Cum dogmele stângii privind rasa și echitatea dăunează democrației liberale - și revigorează naționalismul creștin

Recenzii ale cititorilor

Cartea prezintă un argument bine documentat de apărare a drepturilor individuale împotriva politicii identitare de grup, criticând în special conceptul de rasism sistemic și politicile bazate pe echitate. Cartea include o analiză aprofundată a diferențelor rasiale de bunăstare și se încheie cu o discuție despre amenințarea percepută din partea naționalismului creștin, pe care unii cititori au considerat-o mai puțin atractivă.

⬤ Bine documentat și echilibrat
⬤ apărare fermă a drepturilor individuale
⬤ analiză aprofundată a rasismului sistemic
⬤ critică incisiv politicile identitare și cererea de echitate
⬤ stil de scriere captivant.

Capitolul despre naționalismul creștin poate fi considerat cel mai puțin interesant; unele argumente nu pot părea noi pentru anumiți cititori.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Against the New Politics of Identity: How the Left's Dogmas on Race and Equity Harm Liberal Democracy--And Invigorate Christian Nationalism

Conținutul cărții:

În cea mai mare parte a Occidentului are loc o transformare culturală de anvergură care amenință însăși fundamentele democrației. Indivizii nu mai sunt judecați după faptele, acțiunile și comportamentul lor, ci mai degrabă sunt definiți prin rasă, etnie și orientare sexuală. Impulsionată în mare parte de stânga politică, această transformare a dus la divizarea generală a indivizilor în clase asuprite și asupritoare. Dacă odinioară stânga se organiza în jurul principiilor liberale pentru a se asigura că toate grupurile aveau un loc egal la masa proverbială, astăzi o mare parte a stângii cere nu numai ca cei clasificați drept oprimați să primească un loc prioritar, ci și ca cei clasificați drept opresori să fie excluși cu totul de la masă. Organismele guvernamentale, corporațiile, universitățile și media mainstream se supun în mod regulat acestor ordine iliberale și favorizează în mod explicit anumite grupuri identitare în detrimentul altora, în numele "alipirii", "antirasismului" sau "echității". După cum argumentează filosoful Ronald A. Lindsay în lucrarea Against the New Politics of Identity, această schimbare culturală radicală prin care toate politicile și practicile trebuie privite prin prisma identității se bazează pe trei principii dogmatice: cei despre care se presupune că sunt oprimați sau marginalizați au o înțelegere specială bazată pe "experiența lor trăită".

Rasismul este încorporat în toate legile, reglementările, politicile și instituțiile occidentale.

Iar echitatea, înțeleasă ca eliminarea tuturor disparităților de grup în toate domeniile vieții, trebuie să aibă prioritate față de toate celelalte criterii, cum ar fi meritul individual, realizarea și nevoia. Lindsay demonstrează că aceste principii se bazează pe o serie de erori și avertizează că promovarea politicii identitare de către stânga generează în mod previzibil o reacție paralelă din partea dreptei, inclusiv propria versiune a dreptei a politicii identitare sub forma naționalismului creștin. După cum arată clar, relația simbiotică care s-a format între acești doi poli politici riscă să producă amenințări și mai profunde la adresa valorilor iluministe și a democrației occidentale. Dacă vrem să păstrăm o democrație liberală în care drepturile indivizilor sunt respectate, concluzionează el, dogmele politicii identitare trebuie să fie contestate și refutate. Împotriva noii politici a identității oferă o cale bazată pe principii pentru a face acest lucru.