În așteptarea lui Buddy Guy: Chicago Blues la răscruce de drumuri

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o explorare detaliată a scenei de blues din Chicago de la sfârșitul anilor 1970 până la mijlocul anilor 1980, prezentând povești captivante despre muzicieni proeminenți, cluburi și cultura epocii. Cititorii consideră că experiențele personale ale autorului și interviurile cu muzicieni și proprietari de cluburi sunt îmbogățitoare și nostalgice, ceea ce face din această carte o lectură utilă pentru pasionații de blues și pentru cei familiarizați cu acea epocă. Cu toate acestea, unii cititori consideră că cartea este oarecum seacă și nu se concentrează suficient pe artiști specifici, precum Buddy Guy.

⬤ Narațiune bine scrisă și captivantă care surprinde esența scenei de blues din Chicago.
⬤ Perspective și povești autentice despre diverși muzicieni și cluburi.
⬤ Experiențele personale ale autorului rezonează bine cu fanii blues-ului și oferă o privire nostalgică asupra culturii muzicale din acea vreme.
⬤ Fotografiile și anecdotele detaliate fac cartea atractivă vizual și informativă.
⬤ Utilă atât pentru fanii avizi de blues, cât și pentru iubitorii ocazionali de muzică care doresc să afle mai multe.
⬤ Oferă o perspectivă internațională unică asupra scenei de blues din Chicago.

⬤ Unii cititori au considerat cartea un pic seacă și nu s-a concentrat suficient pe anumiți artiști, în special pe Buddy Guy.
⬤ Câțiva recenzenți au simțit că este posibil ca cartea să nu se adreseze celor care caută o narațiune pur muzicală, deoarece se complace în reflecții mai ample.
⬤ Au existat mențiuni conform cărora cartea poate părea învechită pentru cei care nu sunt familiarizați cu muzica din acea epocă.

(pe baza a 12 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Waiting for Buddy Guy: Chicago Blues at the Crossroads

Conținutul cărții:

La sfârșitul anilor 1970 și începutul anilor 1980, Alan Harper, fan al blues-ului britanic, a devenit un pelerin transatlantic la Chicago.

"Am venit aici să ascult blues", i-a spus el unui agent vamal american de la aeroport, și așa a și făcut, a ascultat muzica în numeroasele ei stiluri, precum și pe bărbații și femeile care au trăit-o pe scena în schimbare a blues-ului din oraș. Memoriile elocvente ale lui Harper evocă redutele afumate ale unor oameni precum virtuozul muzicuței Big Walter Horton și pianistul Sunnyland Slim.

Aventurându-se de pe scenă, de la mesele de bucătărie până la scaunul din spate al unui Eldorado din 1973, Harper îi ascultă pe artiști și pe alții depănându-și amintiri despre triumfuri câștigate și șanse pierdute pentru totdeauna, despre puțuri adânci de durere și zboruri înălțătoare de inspirație. Harper povestește, de asemenea, despre o perioadă de schimbare, în care un blues mai alert și mai prietenos cu albii a eclipsat ceea ce venise înainte, iar vechii cântăreți de culoare originari din sud au ținut curtea pentru ultima oară înainte ca o generație de tineri chitariști cuceritori să intre în centrul scenei.