În slujba Reichului: Lupta pentru sufletul fizicii sub Hitler

Recenzii ale cititorilor

Cartea explorează implicațiile morale și acțiunile a trei fizicieni proeminenți, Heisenberg, Planck și Debye, în timpul regimului nazist, susținând că complicitatea lor reflectă un eșec moral mai larg în rândul oamenilor de știință din acea perioadă. Cartea oferă o narațiune detaliată a vieții și alegerilor lor, criticând în același timp contextul istoric care le-a influențat deciziile.

⬤ Narațiune bine scrisă și captivantă.
⬤ Oferă o perspectivă fascinantă asupra vieții și dilemelor morale ale unor fizicieni proeminenți.
⬤ Încurajează gândirea profundă cu privire la rolul științei în politică și etică.
⬤ O erudiție impecabilă cu portrete vii ale personajelor.
⬤ Ridică întrebări importante despre complicitate și responsabilitate morală.

⬤ Lipsă de obiectivitate și poate fi excesiv de critică în analiza sa.
⬤ Formatul notelor finale este confuz și diminuează experiența lecturii.
⬤ Unii cititori au considerat că textul este sec sau repetitiv, în special în ceea ce privește analiza lui Debye.
⬤ Ar putea beneficia de o examinare mai amplă a contextului istoric și a altor fizicieni.
⬤ Unele critici sugerează că această carte nu ia în considerare pe deplin complexitatea peisajului politic al epocii.

(pe baza a 27 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Serving the Reich: The Struggle for the Soul of Physics Under Hitler

Conținutul cărții:

Povestea convingătoare a fizicienilor de frunte din Germania - printre care Peter Debye, Max Planck și Werner Heisenberg - și modul în care aceștia s-au acomodat să lucreze în cadrul statului nazist în anii 1930 și 1940.

După cel de-al Doilea Război Mondial, majoritatea oamenilor de știință din Germania au susținut că au fost apolitici sau că au rezistat activ regimului nazist, însă adevărata poveste este mult mai complicată. În "Serving the Reich", Philip Ball aruncă o privire nouă asupra acestei istorii controversate, contrastând cariera lui Peter Debye, directorul Institutului de Fizică Kaiser Wilhelm din Berlin, cu cea a altor doi fizicieni de frunte din Germania în timpul celui de-al Treilea Reich: Max Planck, bătrânul om de stat al fizicii, care a dat numele celei mai importante societăți științifice germane, și Werner Heisenberg, care i-a succedat lui Debye în funcția de director al institutului atunci când acesta s-a concentrat pe dezvoltarea energiei și a armelor nucleare.

Îmbinând istoria, știința și biografia, explorarea captivantă a vieții oamenilor de știință sub nazism, realizată de Ball, oferă un portret puternic al alegerii morale și al responsabilității personale, în timp ce oamenii de știință navigau în "zona gri dintre complicitate și rezistență". Relatarea lui Ball despre diferitele alegeri pe care le-au făcut acești trei oameni și colegii lor arată cum nu pot exista răspunsuri sau judecăți clare cu privire la comportamentul lor. Cu toate acestea, în ciuda acestor ambiguități, Ball arată că este de netăgăduit că instituția științifică germană în ansamblu nu a opus o rezistență serioasă naziștilor și, în multe privințe, a acționat ca un instrument voluntar al statului.

Serving the Reich analizează ceea ce această istorie problematică ne poate spune despre relația dintre știință și politică în zilele noastre. În cele din urmă, Ball susține că determinarea de a prezenta știința ca o cercetare abstractă a naturii, care este "deasupra politicii", poate compromite în mod periculos știința și oamenii de știință și îi poate face vulnerabili la manipularea politică.