Înainte de sufism

Titlul original:

Before Sufism

Conținutul cărții:

Christopher Melchert propune istoricizarea pietății renunțanților islamici (zuhd).

Pe măsură ce perioada cuceririi se încheia la începutul secolului al VIII-lea e.n., renunțanții și-au propus să mențină disprețul față de confortul lumesc și loialitatea față de o cauză mai mare, care au caracterizat comunitatea musulmanilor în secolul al VII-lea. În loc de periclitarea nesăbuită pe câmpul de luptă, ei cultivau frica intensă față de Judecata de Apoi care urma să vină.

Își petreceau nopțile plângând, recitând Coranul și efectuând rugăciuni rituale supererogatorii. Ei puneau accentul pe lumea de dincolo până la minimalizarea faptelor bune din această lume. Apoi, scăderea tributului din partea popoarelor cucerite și convertirea la islam au făcut din ce în ce mai imposibilă pentru majoritatea musulmanilor menținerea unui astfel de regim.

Diferențierea profesională a provocat, de asemenea, o creștere a criticilor la adresa austerității. În cele din urmă, la sfârșitul secolului al IX-lea, a apărut o formă de sufism care îi acomoda pe cei care doreau și puteau să își petreacă cea mai mare parte a timpului cu devoțiunile religioase, pe cei care doreau și puteau să își petreacă timpul cu alte preocupări religioase, precum legea și hadith-ul, și pe cei care nu doreau sau nu puteau să facă nici una, nici alta.