Evaluare:
Cartea de memorii a lui Paul Guest, „Încă o teorie despre fericire”, surprinde călătoria sa ca tetraplegic în urma unui accident de bicicletă la vârsta de 12 ani. Cartea îmbină proza și poezia, oferind o narațiune profund personală și complexă din punct de vedere emoțional. Deși a fost lăudată pentru calitatea sa lirică și limbajul evocator, unii cititori au considerat-o lipsită de detalii și de un sentiment de încheiere, ceea ce a condus la sentimente mixte cu privire la concizia și structura sa.
Avantaje:⬤ Frumos scrisă, cu un limbaj poetic și imagini vii
⬤ Profund personală și emoționantă
⬤ Oferă o perspectivă unică asupra vieții ca tetraplegic
⬤ Descrierea onestă a luptelor fără a cădea în melodramă
⬤ Captează economic emoții și experiențe complexe.
Unii cititori au găsit narațiunea dezarticulată și lipsită de o cronologie clară Tranziții bruște între experiențe, fără suficiente detalii Cartea este scurtă, lăsând cititorii să dorească mai mult Utilizarea limbajului dur ar putea să nu placă tuturor Unii au simțit că nu oferă o rezoluție completă sau un sentiment de încheiere.
(pe baza a 21 recenzii ale cititorilor)
One More Theory about Happiness
Poetul Paul Guest, laureat al premiului Whiting, avea doisprezece ani și cobora un deal pe o bicicletă prea mare și veche când a descoperit că nu avea frâne. Încercând să se încadreze în orice lucru care l-ar fi încetinit, a lovit un șanț, a fost aruncat peste ghidon și și-a rupt gâtul.
One More Theory About Happiness urmărește un băiat până la maturitate, drumul său fiind marcat de o acceptare greu câștigată și de un simț al umorului mușcător. Într-o proză inspirată, incisivă și lirică, Guest le arată elevilor că un corp irevocabil schimbat poate duce la o viață prețuită cu înverșunare.
-- USA Today
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)