Încadrarea alegerilor riscante: Brexit și dinamica referendumurilor cu miză mare

Recenzii ale cititorilor

În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 2 voturi.

Titlul original:

Framing Risky Choices: Brexit and the Dynamics of High-Stakes Referendums

Conținutul cărții:

Majoritatea factorilor de decizie politică, a cadrelor universitare și a membrilor publicului larg se așteptau ca cetățenii britanici să voteze pentru rămânerea în Uniunea Europeană în cadrul referendumului din 2016. Această percepție s-a bazat pe ideea bine stabilită că alegătorilor nu le place schimbarea sau incertitudinea.

Așadar, de ce a votat publicul britanic pentru asumarea unui risc economic atât de important? Framing Risky Choices abordează această întrebare prin plasarea votului Brexit în imaginea de ansamblu a referendumurilor pentru independența UE și Scoției. Pe baza unor interviuri ample și a datelor din sondaje, se afirmă că efectul de încadrare - mobilizarea alegătorilor prin încurajarea lor să gândească în anumite direcții - este important, dar nu orice argument este la fel de eficient. Cadrele simple, evocative și convingătoare din punct de vedere emoțional, care oferă negativitate, sunt deosebit de eficiente în schimbarea părerilor oamenilor.

În cazul Brexit, tabăra Leave a neutralizat riscurile economice ale Brexitului și a propus alte riscuri legate de rămânerea în UE, cum ar fi pierderea controlului asupra politicii de imigrație și lipsa finanțării pentru Serviciul Național de Sănătate. Aceste argumente concrete și pasionale au atins o coardă sensibilă imediată și familiară în rândul alegătorilor.

Ceea ce este cel mai interesant este faptul că tabăra pentru rămânerea în UE a rămas tăcută cu privire la aceste aspecte, neavând un argument emoțional de prezentat. Framing Risky Choices prezintă o analiză multimetodologică, comparativă și de ultimă oră a modului în care campania Brexit a contribuit la rezultat.

Descoperind mecanismul central din spatele politicii post-adevăr, acesta arată că puterea unui argument nu constă în validitatea sa empirică, ci în atractivitatea sa publică.