The Material Unconscious: American Amusement, Stephen Crane, and the Economics of Play
În efemerul cotidian - fotografii vechi, afișe de circ, jucării de fier - se află o provocare la adresa memoriei culturale dominante a Americii. Bill Brown regăsește în "inconștientul material" al operei lui Stephen Crane ceea ce această memorie a lăsat în urmă, reziduurile textuale ale senzațiilor cotidiene care se adaugă la o nouă istorie a anilor 1890 în America. Așa cum reiese din însușirea de către Crane a unei culturi de masă emergente - de la meciurile de fotbal și spectacolele de ciudați la roller coasters și cinematografia timpurie - deceniul reapare ca un moment subexpus în genealogia modernismului și a modernității.
Povestea lui Brown începe pe coasta statului Jersey, în Asbury Park, unde Crane a devenit scriitor în umbra tatălui său, un preot metodist de o seriozitate sumbră, care defăima distracțiile populare pe care fiul său le adora. Stațiunile de pe coastă au devenit scena unor dezbateri despre tehnologie, despre vizibilitatea corpului, despre o clasă de servicii de culoare și noul acces în masă la petrecerea timpului liber. Pornind de la acest instantaneu al unei scene recreative care va continua să inspire modernismul senzațional al lui Crane, Brown ne duce în Bowery din New York. Acolo, în cultura vizuală instituită de muzeele de doi bani, spectacolele de menestreli și nebunia Kodak, el îl prezintă pe Crane întunecând în mod dramatic tipologia rasei.
Pe parcurs, Brown demonstrează modul în care atitudinea față de joc a transformat imaginea războiului, ideea de copilărie și națiune, precum și conceptul de cultură în sine. Și prin dezvoltarea unui nou aparat conceptual (cu noțiuni precum "timp recreațional", "agrement abstract" și "sistem amuzament/cunoaștere"), el oferă bazele unei noi politici a plăcerii. O teoretizare crucială a modului în care studiile culturale pot și ar trebui să se desfășoare, The Material Unconscious insistă asupra faptului că, în chiar conjunctura literaturii canonice și a culturii de masă, putem înțelege cel mai bine modul în care proliferarea și concurența economiilor de joc perturbă așa-numita "logică" și "muncă" a culturii.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)