În sculptura franceză, motivele de gen sunt considerate în mod eronat ca un fenomen care s-a răspândit abia în perioada romantică, deoarece lucrările au fost create încă din secolul al XVIII-lea de sculptori care au creat un nou sens din criza domeniilor de reprezentare tradițional recunoscute, participând la reevaluarea valorilor clasice și idealiste specifice Iluminismului.
Aceste lucrări demonstrează o înțelegere antropologică timpurie a lumii și extinderea conceptului de virtute la sferele intimității anonime. În strânsă legătură cu contextul intelectual, social-istoric și științific, autorul urmărește procesele de psihologizare și autonomizare ale sculpturii franceze, care au avut consecințe importante.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)