Industria sărăciei: Exploatarea celor mai vulnerabili cetățeni ai Americii

Recenzii ale cititorilor

Cartea expune exploatarea persoanelor vulnerabile de către agențiile de stat și corporațiile private care acordă prioritate profitului în fața bunăstării. Ea pune în lumină modul în care copiii adoptați și persoanele în vârstă sunt vizați pentru câștiguri financiare, dezvăluind corupția sistemică și abuzurile din cadrul sistemului de asistență socială.

Cartea este extrem de informativă, dezvăluind informații profunde despre exploatarea guvernamentală și corporativă a populațiilor vulnerabile. Cititorii găsesc conținutul revelator și sunt încurajați să gândească critic cu privire la sistemul de asistență socială. Cartea este remarcată ca fiind ușor de citit și atractivă, cu o cantitate semnificativă de dovezi bine documentate care ilustrează punctele de vedere ale autorului. Multe recenzii subliniază importanța cărții și urgența conștientizării pe scară largă a acestor probleme.

Criticii semnalează probleme legate de stilul de scriere, inclusiv repetiția excesivă și lipsa de concizie, care pot duce la oboseala cititorului. Unii consideră că analiza este slabă și că soluțiile propuse sunt minime sau nerealiste. Cartea este descrisă ca fiind solicitantă din punct de vedere emoțional și tulburătoare, ceea ce ar putea să nu atragă toți cititorii. În plus, unii recenzenți își exprimă frustrarea cu privire la evitarea de către autor a acțiunii directe împotriva actorilor corporativi implicați în exploatare.

(pe baza a 25 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Poverty Industry: The Exploitation of America's Most Vulnerable Citizens

Conținutul cărții:

Adevărul șocant despre modul în care guvernele de stat și partenerii lor din industria privată profită de programele sociale menite să sprijine americanii defavorizați

Ajutorul guvernamental nu ajunge întotdeauna acolo unde ar trebui să ajungă. Agențiile de plasament se asociază cu companii pentru a lua beneficiile de invaliditate și de supraviețuire de la copiii abuzați și neglijați. Statele și consultanții lor în materie de venituri folosesc scheme iluzorii pentru a deturna fondurile Medicaid destinate copiilor și celor săraci către cuferele generale ale statului. Plățile pentru întreținerea copiilor din centrele de plasament și a familiilor care beneficiază de asistență publică sunt transformate în venituri guvernamentale. Iar industria sărăciei continuă să se extindă, lăsându-ne cu aziluri de bătrâni și centre de detenție pentru minori care sedează rezidenții pentru a reduce costurile și a maximiza profitul, cu administrații locale care cumpără aziluri de bătrâni pentru a lua ajutorul federal al instituțiilor, în timp ce bătrânii lâncezesc din cauza îngrijirii precare, și cu județe care angajează companii pentru a-i exploata pe săraci în vederea obținerii de fonduri suplimentare în închisorile pentru datornici din zilele noastre.

În The Poverty Industry (Industria sărăciei), Daniel L. Hatcher ne arată cum guvernele statelor și partenerii lor din industria privată profită de plasa de siguranță socială, transformând cele mai vulnerabile populații ale Americii în surse de venit. Industria sărăciei fură miliarde în ajutoare federale și alte fonduri de la familiile sărace, de la copiii abuzați și neglijați și de la persoanele sărace cu handicap și în vârstă. În timp ce experții în politici din întregul spectru politic dezbat cum să structureze cel mai bine programele de asistență guvernamentală, în spatele scenei are loc o sifonare masivă a plasei de siguranță. În fața acestor abuzuri de putere, Hatcher oferă o foaie de parcurs pentru reforme care să realinieze practicile agențiilor de servicii sociale cu scopul pentru care au fost create și să prevină utilizarea abuzivă a banilor publici ai contribuabililor.

Având în vedere că numărul americanilor care solicită ajutor de șomaj este mai mare ca niciodată, este esențial să se remedieze practicile nefaste care îi vor împiedica să primească întregul sprijin guvernamental care li se cuvine. The Poverty Industry ne arată calea de rectificare a acestei inegalități sistemice pentru a ne asigura că ajutorul guvernamental ajunge cu adevărat la cei care au nevoie.