Industrialismul vernacular în China: Inovație locală și tehnologii traduse în crearea unui imperiu al cosmeticelor, 1900-1940

Titlul original:

Vernacular Industrialism in China: Local Innovation and Translated Technologies in the Making of a Cosmetics Empire, 1900-1940

Conținutul cărții:

La începutul secolului al XX-lea, în China, Chen Diexian (1879-1940) era un antreprenor nonconformist - în același timp, un om de litere prolific și un căpitan de industrie, un editor de reviste și un magnat al produselor cosmetice. Se ocupa cu chimia în studioul său privat, folosea sepia locală pentru a obține carbonat de magneziu și publica sfaturi de fabricație în rubrici de instrucțiuni.

Într-o societate aflată în schimbare rapidă, Chen a copiat tehnologii străine și a tradus procese de fabricație din străinătate pentru a produce adaptări ale mărfurilor globale care să depășească mărcile străine. Angajându-se în lumea jurnalismului, a industriei și a comerțului, Chen s-a inspirat din practicile literaților asociate elitelor imperiale târzii, dar le-a implementat în moduri noi în cadrul unei culturi a bricolajului educat care a generat inovare industrială. Prin prisma carierei lui Chen, Eugenia Lean explorează modul în care indivizi improbabili au conceput abordări neconvenționale și locale ale industriei și științei în China începutului de secol XX.

Ea susține că activitățile lui Chen exemplifică "industrialismul vernacular", urmărirea industriei și a științei în afara spațiilor convenționale, implicând adesea forme ad hoc de cunoaștere și muncă materială. Lean arată cum industriașii vernaculari au accesat circuitele mondiale ale dreptului și științei și au experimentat procese locale și globale de producție pentru a naviga, inova și concura în capitalismul global.

În acest fel, ei au anticipat abordarea care a contribuit la ascensiunea economică a Chinei în secolul XXI. Mai degrabă decât narațiunile convenționale care descriu China ca împrumutând cu întârziere din tehnologia occidentală, Industrialismul vernacular în China oferă o nouă înțelegere a industrializării, mergând dincolo de factorii materiali pentru a arăta rolul central al culturii și al producției de cunoștințe în schimbările tehnologice și industriale.