Inferno: O amintire despre maternitate și nebunie

Recenzii ale cititorilor

Memoriile lui Catherine Cho despre psihoza postpartum oferă o privire profund emoționantă și pătrunzătoare asupra experiențelor sale cu problemele de sănătate mintală după naștere. Narațiunea este bine conturată și rezonează emoțional, atrăgând cititorii în complexitatea maternității, a pierderii și a luptei pentru identitate. Mulți recenzenți au găsit cartea atât lămuritoare, cât și sfâșietoare, lăudându-i onestitatea brută și proza lirică.

⬤ Memorii captivante și frumos scrise
⬤ oferă un portret intim și pătrunzător al psihozei postpartum
⬤ teme relatabile ale maternității și iubirii
⬤ încurajează conștientizarea problemelor de sănătate mintală
⬤ povestire convingătoare care rezonează cu mulți cititori.

⬤ Subiectul poate fi foarte intens și emoțional, potențial copleșitor pentru unii cititori
⬤ poate să nu fie potrivită pentru femeile însărcinate
⬤ unii cititori au găsit-o greu de citit din cauza temelor grele.

(pe baza a 49 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Inferno: A Memoir of Motherhood and Madness

Conținutul cărții:

Un New York Times Book Review Editors' Choice

Inferno este o carte de memorii tulburătoare și povestită cu măiestrie, dar este și una importantă care respinge tabuuri puternice... --The New York Times Book Review.

Explozivă --Good Morning America.

Sublime --Bookpage (recenzie cu stele)

Când Catherine Cho și soțul ei au pornit din Londra pentru a-și prezenta fiul nou-născut familiei împrăștiate prin Statele Unite, nu și-ar fi putut imagina ce îi așteaptă. Înainte de sfârșitul călătoriei, ea dezvoltă o psihoză, o ruptură completă de realitate, care o face să piardă orice simț al timpului și al locului, inclusiv ceea ce este real și ceea ce nu este real. În disperare de cauză, soțul ei o internează într-un spital de psihiatrie din apropiere, unde începe munca grea de a-și reconstrui identitatea.

În aceste memorii de o onestitate de neclintit, pătrunzătoare și adesea șocante, Catherine își reconstruiește sentimentul de sine, începând cu copilăria ei ca fiică a unor imigranți coreeni, trecând printr-o relație trecută traumatizantă și ajungând la primii ani de curtare și căsătorie cu soțul ei, James. Catherine împletește cu măiestrie aceste părți ale trecutului său cu o relatare vie și imediată a zilelor petrecute în salon.

Rezultatul este o explorare puternică a psihozei și a maternității, în același timp extrem de personală, dar care conține o experiență universală - a modului în care ne iubim, trăim și ne înțelegem unii pe alții.