Ingineria Dunării de Jos: Tehnologie și teritorialitate într-o zonă de frontieră imperială, la sfârșitul secolelor XVIII și XIX

Titlul original:

Engineering the Lower Danube: Technology and Territoriality in an Imperial Borderland, Late Eighteenth and Nineteenth Centuries

Conținutul cărții:

Dunărea de Jos - tronsonul celui de-al doilea fluviu ca lungime din Europa între granița româno-sârbă și confluența cu Marea Neagră - a fost efectiv transformată la sfârșitul secolului al XVIII-lea și în secolul al XIX-lea. În descrierea acestei îndelungate întreprinderi, Luminița Gatejel propune că refacerea a două tronsoane cheie - Porțile de Fier și delta - nu numai că a modificat fluviul din punct de vedere fizic, dar l-a și redefinit în sens juridic și politic.

De la sfârșitul secolului al XVIII-lea, conflictele militare și tratatele de pace au schimbat natura suveranității asupra zonei, pe măsură ce tendințele expansioniste ale Imperiilor Habsburgic și Britanic s-au confruntat cu planurile imperiale otoman și rus rival. Neplăcerile cauzate de forma fizică a râului, care obstrucționa libera navigație și creșterea traficului comercial, au reprezentat o preocupare tot mai mare pentru toate părțile. Această carte arată că, alături de aspirațiile imperiale, actori transnaționali precum ingineri, comisari și antreprenori au fost forța motrice din spatele reglementării fluviului.

În acest studiu extrem de original, profund cercetat și atent elaborat, Gatejel explorează formarea cooperării internaționale, apariția expertizei tehnice și apariția ingineriei ca profesie. Această constelație a transformat Dunărea de Jos într-un laborator pentru experimentarea unor noi forme de cooperare internațională, integrare economică și transformare a naturii.