Inocența albă: Paradoxuri ale colonialismului și rasei

Recenzii ale cititorilor

Cartea „White Innocence” a profesorului Wekker abordează conceptul de albeață în contextul european, în special în Țările de Jos. Cartea este lăudată pentru analiza sa solidă și perspectivele lămuritoare asupra rasismului subconștient din cadrul societății olandeze. Cu toate acestea, unii cititori consideră că este lipsită de orientări practice pentru abordarea rasismului și observă că stilul de scriere poate fi greoi și prea academic pentru cititorii generali.

⬤ O analiză puternică a albului și a implicațiilor sale în Europa și Țările de Jos.
⬤ Perspective revelatoare asupra rasismului subconștient.
⬤ Se implică într-o gamă largă de cercetări științifice.
⬤ Evidențiază impactul colonialismului asupra segregării sociale.

⬤ Stilul de scriere poate fi plictisitor și prea academic pentru unii cititori.
⬤ Lipsesc sfaturile practice pentru cititorii albi cu privire la modul de abordare a rasismului.
⬤ Unii consideră că cartea se încheie brusc și că lipsește coeziunea între capitole.
⬤ Prejudecăți ocazionale în prezentare, cum ar fi trecerea cu vederea a anumitor contexte politice sau furnizarea de dovezi insuficiente pentru afirmații.

(pe baza a 6 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

White Innocence: Paradoxes of Colonialism and Race

Conținutul cărții:

În White Innocence, Gloria Wekker explorează un paradox central al culturii olandeze: negarea pasională a discriminării rasiale și a violenței coloniale coexistă cu rasismul agresiv și xenofobia.

Accesând o arhivă culturală construită de-a lungul a 400 de ani de dominație colonială olandeză, Wekker contestă în mod fundamental excepționalismul rasial olandez prin subminarea narațiunii dominante a Olandei ca națiune „blândă” și „etică”. Wekker analizează portretul femeilor și bărbaților de culoare din mass-media olandeză, eșecul de a înțelege rasa în academia olandeză, politica conservatoare contemporană (inclusiv politicienii homosexuali care adoptă retorica anti-imigranți) și controversa din jurul personajului folcloric Black Pete, arătând cum negarea rasismului și exprimarea inocenței protejează privilegiul albilor.

Wekker descoperă moștenirea postcolonială a rasei și rolul acesteia în modelarea sinelui olandez alb, prezentând moștenirea contestată și persistentă a rasismului în țară.