Inocența erotică: Cultura molestării copiilor

Recenzii ale cititorilor

Cartea explorează relația complexă dintre societate, mass-media și problema abuzului asupra copiilor. Ea prezintă o teză controversată care sugerează că atitudinile culturale față de copii sunt interconectate cu sexualizarea și exploatarea, criticând în același timp înțelegerea publică a acestor subiecte. Cu toate acestea, stilul de scriere și profunzimea analizei au stârnit atât admirație, cât și critici semnificative.

Cartea oferă o perspectivă provocatoare asupra sexualizării copiilor în cultura modernă și critică modul în care societatea abordează problema abuzului asupra copiilor. Unii cititori îi apreciază perspectivele asupra moravurilor sociale americane și dorința autoarei de a aborda subiecte dificile. Stilul plin de umor și de umor al lui Kincaid este considerat de unii ca fiind convingător.

Scriitura este criticată pentru că este prea complexă, cu un vocabular obscur și structuri de propoziție întortocheate care împiedică înțelegerea. Mulți cititori consideră că argumentația este viciată și lipsită de coerență, ceea ce duce la frustrare, deoarece evită explorarea aprofundată a temelor principale. În plus, unii consideră că se minimalizează gravitatea abuzului asupra copiilor și nu se oferă soluții concrete.

(pe baza a 17 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Erotic Innocence: The Culture of Child Molesting

Conținutul cărții:

În Erotic Innocence, James R. Kincaid explorează preocuparea Americii contemporane pentru poveștile despre abuzul sexual al copiilor. Susținând că cultura noastră nu s-a împăcat încă cu moștenirea grețoasă a sexualității victoriene, Kincaid examinează modul în care copiii și imaginile tinerilor sunt idealizate, fetișizate și erotizate în cultura cotidiană. Evocând elementele ciclice ale narațiunii gotice, el concluzionează în mod reflexiv și convingător că singura modalitate de a rupe acest ciclu este de a recunoaște - și de a confrunta - nu numai senzualitatea copiilor, ci și erotismul încărcat pe ei.

Pornind de la o serie de cazuri ample și bine mediatizate, precum și de la scandaluri în care au fost implicate celebrități precum Michael Jackson și Woody Allen, Kincaid analizează problemele legate de mărturiile copiilor, acuzațiile împotriva preoților și a creșelor, precum și zvonurile îngrozitoare, dar mereu intrigante, despre cultele satanice și rețelele de „kiddie porn”. Analizând forma specială de popularitate împărtășită de copii-vedetă precum Shirley Temple și Macaulay Culkin, el expune strategiile pe care le-am conceput pentru a ne nega propriul rol în sexualizarea copiilor. În cele din urmă, Kincaid ne reamintește cum alte forme de abuz asupra copiilor - neglijarea, abandonul, alimentația necorespunzătoare, educația precară - sunt adesea trecute cu vederea în favoarea acoperirii senzaționale a abuzurilor sexuale la știri, în emisiunile TV de zi și în lifturile și cafenelele din America în fiecare zi.

Această carte îndrăzneață și critic luminată va interesa cititorii dintr-o gamă largă de discipline, precum și un public general mai larg interesat de cultura americană.