Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea este apreciată pentru explorarea pătrunzătoare și bine documentată a dezvoltării limbajului și a rolului creierului în învățare, provocând în special teoriile consacrate ale dobândirii limbajului. Cartea oferă o perspectivă convingătoare asupra limbajului ca sistem adaptiv complex, bogat în exemple și referințe.
Avantaje:Bine documentată, perspicace în ceea ce privește funcția creierului și dezvoltarea limbajului, contestă efectiv teoriile existente, încorporează teoria complexității, oferă referințe practice pentru cititori, esențială pentru înțelegerea aspectelor neurobiologice ale limbajului.
Dezavantaje:Niciuna menționată în mod specific în recenzii.
(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
The Interactional Instinct: The Evolution and Acquisition of Language
Conținutul cărții:
Instinctul interacțional explorează evoluția limbajului din perspectiva teoretică conform căreia limbajul ar fi putut apărea fără o gramatică universală instanțiată biologic. În prima parte a cărții, autorii speculează că un grup de hominizi cu un lexicon de aproximativ 600 de cuvinte ar putea combina aceste elemente pentru a crea înțelesuri mai largi. Combinațiile care sunt produse, înțelese și învățate cu succes devin parte a limbajului. Orice combinație care este incompatibilă cu capacitățile mentale umane este abandonată. Autorii pledează pentru apariția structurii limbajului prin interacțiune constrânsă de psihologia și fiziologia umană.
În a doua parte a cărții, autorii susțin că dobândirea limbajului se bazează pe un „instinct interacțional” care antrenează emoțional copilul asupra îngrijitorilor. Această relație oferă copiilor un mecanism motivațional și atențional care le asigură dobândirea limbajului. În cazul adulților care achiziționează o a doua limbă, instinctul interacțional nu mai funcționează, dar la unii indivizi cu aptitudini și motivație suficiente, se poate realiza cu succes achiziția unei a doua limbi.
Instinctul interacțional prezintă o teorie a limbajului bazată pe dovezi lingvistice, evoluționiste și biologice care indică faptul că limbajul este un artefact moștenit din punct de vedere cultural, care nu necesită a priori o cunoaștere lingvistică solidă.
