Insula Atlanticului

Recenzii ale cititorilor

Cartea prezintă o reflecție nostalgică asupra copilăriei în izolare, evocând asemănări puternice cu propriile experiențe ale autorului. Deși începe lent, mulți cititori găsesc limbajul și personajele convingătoare. Cu toate acestea, unii o consideră excesiv de lungă și puțin dezamăgitoare în comparație cu clasice precum „Stăpânul muștelor”.

⬤ Evocă nostalgia și legături puternice cu experiențele din copilărie
⬤ limbaj și personaje captivante
⬤ oferă o perspectivă plină de speranță asupra evadării din represiunea societății.

⬤ Începe lent
⬤ percepută ca fiind prea lungă
⬤ nu este la fel de impactantă sau comparabilă cu literatura clasică.

(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Atlantic Island

Conținutul cărții:

O bijuterie uitată a literaturii franceze, versiunea lui Duvert a Stăpânului muștelor, un rechizitoriu împotriva violenței încorporate într-o comunitate din clasa de mijloc.

Romanul Atlantic Island al lui Tony Duvert (publicat inițial în limba franceză în 1979) are loc în suburbiile sufletești ale unei insule îndepărtate de pe coasta Franței. Este relatat prin perspectivele schimbătoare ale unui grup de băieți puberi și prepuberi, cu vârste cuprinse între șapte și paisprezece ani, care se adună noaptea în secret pentru a da o serie de spargeri prin cartier. Băieții vandalizează sufragerii și bucătării și fură, în cea mai mare parte, obiecte mărunte fără valoare. Isprăvile lor lasă comunitatea adulților perplexă și revoltată, mai ales când are loc un deces și miza devine tot mai serioasă.

Portretul lui Duvert al vieții adulților de pe această insulă din Atlantic este sălbatic până la satiră, dar băieții, hoțiile și sexualitatea lor sunt explorate cu simpatie. Un roman despre singurătatea copilăriei și despre singurătatea indusă de spațiul geografic, este și un omagiu empatic și generos adus tinerilor, un roman polițist fără suspans și un basm tulburător pentru adulți.

Insula Atlanticului este astăzi o bijuterie uitată a literaturii franceze: Versiunea proprie a lui Duvert a Stăpânului muștelor, este atentă la detalii și precisă în descrierea obiceiurilor și a limbii franceze. Un rechizitoriu la adresa violenței unei comunități din clasa de mijloc, este, de asemenea, o scrisoare de dragoste către copilărie, încorporând perspectivele eroice în care un copil are nevoie doar de o imaginație fertilă pentru a deveni eroul secret al propriei sale vieți.