Into the Cracks

Conținutul cărții:

În Into the Cracks, Holly Day ne oferă 53 de fragmente precis lucrate ale unei vieți atent observate și pasionale. Este viața unei mame, a unei fiice, a unei iubite, a unei gospodine, a unei victime, a unei rebele - povestită în termeni de cizme de beton și fluturi muribunzi, nori de cerneală de calmar și sticla murdară a unei rame de tablou prăfuită.

În "Bloodlines", de exemplu, impulsurile umane de a procrea și de a proteja urmașii se extind pentru a include un arțar care "își trimite semințele helocopter prin curte/ în vise disperate de propagare". Oare copacul îl urăște pe naratorul/grădinarul care taie aceste semințe - sau se resemnează cu sterilitatea? Se va răzbuna, aruncând cu crengi în copiii naratorului în timpul unei viitoare furtuni? Întrebările din spatele acestor întrebări sunt bogate, metaforele inventive, uneori alarmante, adesea pline de umor.

În "Bună ziua cu trei șurubelnițe", suntem avertizați că "devin ca o lamă când spui/ tu) 'înțelegi, ' îți bați joc de singuraticul din mine". În "Bleeding the Brakes Dry", amintirea de a auzi cum valurile se sparg pe un țărm îndepărtat poate deveni aproape suficient de puternică ("dacă încerc destul de mult") pentru a îneca mormăielile furioase ale unui soț aflat în garaj, lucrând la o mașină care nu se va mai întoarce niciodată pe acea plajă.

În alte poezii, învățăm să citim crăpăturile din trotuare și din picturi, crăpături făcute de unghiile care trec zdrențuite peste pielea umană, crăpături în fațada sănătății mintale sau a sobrietății. Așa cum scrie autorul:

"Întotdeauna am găsit confort în dezordine și haos, mai ales când vine vorba de lumea naturală și de lupta ei constantă cu ordinea impusă de civilizație. Mă încântă să văd păianjeni ieșind de sub canapeaua unei case perfect curățate sau să văd iedera croindu-și drum pe fațada unei clădiri. Pentru mine, pretenția de ordine, indiferent de forma pe care o ia, acționează ca un scut împotriva imprevizibilității și haosului pânditor din lumea exterioară. În Into the Cracks îmi propun să dizolv liniile dintre regulile nescrise care au format mediile noastre artificiale și realitatea unui univers haotic.".

Imaginea de copertă pentru Into the Cracks este o fotografie a unuia dintre portretele neconvenționale, dar intense din punct de vedere emoțional ale autoarei - acesta fiind realizat cu răbdare, atenție, chiar meditativ, folosind un ac foarte ascuțit pentru a împinge și a trage fire colorate prin interstițiile dintre urzeală și bătătură ale unei bucăți de pânză destul de convenționale. Holly Day surprinde haosul în spații minuscule și îl păstrează acolo pentru ca noi să îl vedem. Și să auzim. Și să gustăm, să atingem și să mirosim.