Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea „Introducere în fenomenologie” de Dermot Moran este o explorare cuprinzătoare și academică a fenomenologiei, acoperind figurile și conceptele sale majore. Cartea a fost lăudată pentru claritatea prozei, analiza bogată și faptul că servește atât ca introducere, cât și ca ghid istoric de referință. Cu toate acestea, s-a confruntat, de asemenea, cu critici pentru jargonul său dens, făcându-l mai puțin accesibil profanilor educați și superficial pentru cei care caută un angajament mai profund cu textele originale.
Avantaje:⬤ Scriere clară și concisă care face ideile complexe mai ușor de înțeles.
⬤ Analiză aprofundată și acoperire a figurilor cheie din fenomenologie.
⬤ Servește drept un bun ghid de referință atât pentru începători, cât și pentru studenții avansați.
⬤ Oferă o analiză diacronică a evoluției gândirii fenomenologice.
⬤ Bibliografia și indexul utile îi sporesc utilitatea pentru lucrările academice.
Dezavantaje:⬤ Utilizarea intensă a jargonului poate îndepărta neprofesioniștii și profanii educați.
⬤ Unele recenzii indică explicații superficiale ale unor texte complexe.
⬤ Angajament limitat față de lucrările ulterioare ale filosofilor, în special față de scrierile sociale/marxiste ale lui Sartre.
⬤ Ar putea fi prea complex și dens pentru cei care nu cunosc subiectul, necesitând un angajament prealabil față de textele originale.
(pe baza a 17 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Introduction to Phenomenology
Conținutul cărții:
Introducere în fenomenologie este un ghid remarcabil și cuprinzător al fenomenologiei. Dermot Moran examinează cu luciditate contribuțiile celor nouă gânditori fundamentali ai fenomenologiei: Brentano, Husserl, Heidegger, Gadamer, Arendt, Levinas, Sartre, Merleau-Ponty și Derrida.
Scrisă într-un stil clar și captivant, Introducere în fenomenologie trasează cursul mișcării fenomenologice de la originile sale în Husserl până la transformarea sa de către Derrida. Ea descrie gândirea lui Heidegger și Sartre, cei mai faimoși gânditori ai fenomenologiei, și introduce și evaluează utilizarea distinctivă a fenomenologiei de către unii dintre exponenții săi mai puțin cunoscuți, cum ar fi Levinas, Arendt și Gadamer. De-a lungul cărții, influența enormă a fenomenologiei asupra cursului filosofiei secolului al XX-lea este explorată în detaliu.
Aceasta este o introducere indispensabilă pentru toți cei care nu sunt familiarizați cu această școală de gândire despre care se vorbește mult, dar care este puțin înțeleasă. Termenii tehnici sunt explicați pe tot parcursul lucrării, iar jargonul este evitat. Introducere în fenomenologie va fi de interes pentru toți studenții care caută o introducere fiabilă într-o mișcare cheie în gândirea europeană.
