Introducere în teoria criminologică, penologie și prevenirea criminalității

Titlul original:

Introduction to Criminological Theory, Penology and Crime Prevention

Conținutul cărții:

„Această carte combină trei aspecte-cheie în domeniul criminologiei: teoria criminologică, penologia și prevenirea criminalității. Astfel, cartea abordează trei aspecte criminologice fundamentale, și anume: explicarea cauzelor comportamentului criminal/deviant, explicarea procesului de abordare a devianților/criminalilor și articularea modalităților de prevenire a activităților criminale. Aceasta este o carte esențială pentru cercetătorii și studenții care urmează programe universitare și postuniversitare în criminologie și justiție penală. Cartea este, de asemenea, esențială pentru practicienii din domeniul securității și al corecției, cum ar fi ofițerii de poliție, ofițerii de corecție, ofițerii de probațiune și agenții de securitate privată, precum și factorii de decizie în materie de control al criminalității. În calitate de lector în domeniul criminologiei pentru o anumită perioadă de timp, am descoperit provocările cu care se confruntă majoritatea studenților în înțelegerea diferitelor aspecte divergente ale teoriei criminologice, precum și a altor aspecte din domeniile penologiei și prevenirii criminalității. Cu toate acestea, această carte esențială prezintă în mod logic, într-un limbaj simplu, teoriile criminologice, aspectele de penologie și de prevenire a criminalității și oricine o citește va înțelege cu ușurință toate aspectele diverse pe care le acoperă. Pentru a ajuta la înțelegere, la sfârșitul fiecărui capitol sunt plasate rezumate ale principalelor aspecte și întrebări de discuție. Cartea este alcătuită din opt capitole.

Capitolul întâi, capitolul introductiv, explică concepte-cheie precum criminologia, criminalitatea, devianța, justiția penală și statisticile privind criminalitatea. Capitolul prezintă, de asemenea, un scurt istoric al criminologiei și conturează rolul criminologului, printre alte aspecte. De la capitolul doi până la capitolul șase sunt abordate teoriile criminologice pe clase, după cum urmează: capitolul doi abordează școala criminologică clasică și neoclasică; capitolul trei abordează școala criminologică pozitivistă; capitolul patru abordează teoriile socio-structurale; capitolul cinci abordează teoriile proceselor sociale; iar capitolul șase abordează teoriile critice. Capitolul șapte abordează criminologia gulerelor albe și, având în vedere că majoritatea criminologilor pionieri s-au concentrat în principal asupra criminalității stradale, capitolul analizează criminalitatea gulerelor albe, care este și mai dăunătoare. Capitolul opt se concentrează pe penologie, care este studiul pedepsei și al tratamentului infractorilor. Acesta acoperă domenii precum teoriile pedepsei, formele de pedeapsă, pedeapsa cu moartea, justiția restaurativă și recidiva. În cele din urmă, capitolul nouă se concentrează pe controlul și prevenirea criminalității. Capitolul începe prin examinarea a două modele ale procesului de justiție penală, modelul de control al criminalității și modelul procesului echitabil. Cea mai mare parte a capitolului se referă apoi la prevenirea criminalității, care presupune orice acțiune menită să reducă nivelul real al criminalității și/sau teama percepută de criminalitate.

Printre altele, capitolul analizează prevenirea criminalității prin proiectarea mediului, prevenirea situațională a criminalității, prevenirea criminalității prin dezvoltare socială, precum și diverse strategii polițienești pentru prevenirea criminalității"--