Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Recenziile pentru cărțile de istorie hip-hop evidențiază o diviziune în experiențele cititorilor. Unii consideră cărțile neprețuite pentru educarea generațiilor tinere cu privire la cultura hip-hop cu o multitudine de informații concrete, în timp ce alții le critică pentru lipsa de profunzime și calitate a prezentării.
Avantaje:⬤ Conținut informativ și faptic despre istoria hip-hop
⬤ excelent pentru educarea copiilor despre figurile emblematice ale hip-hop-ului
⬤ frumoase ediții cu copertă cartonată
⬤ recomandate de entuziaști.
Dezavantaje:⬤ Lipsă de profunzime și narațiune detaliată
⬤ calitatea scrierii este considerată ocazională și insuficientă
⬤ fotografiile sunt de slabă calitate
⬤ se simte mai mult ca o listă decât ca o istorie cuprinzătoare
⬤ comentarii minime din partea autorului
⬤ nerecomandat celor familiarizați cu istoria hip-hop.
(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
HIP-HOP History (Book 1 of 3): The Incorporation of Hip-Hop: Circa 1970-1989
Conținutul cărții:
Mă consider norocos că m-am născut pe 29 decembrie în anul 1970. Pe cealaltă parte a pântecelui mamei mele mă așteptau afro, pantaloni cu clopoței, putere neagră și muzică soul. Cu toate acestea, în mijlocul iubirii negre se afla un nor întunecat amestecat cu disperare, sărăcie, rasism, proteste violente și nedreptate civilă. Muzica soul era singura constantă care părea să le facă pe toate să dispară, chiar dacă doar pentru câteva minute. Îmi amintesc cum părinții mei învârteau viniluri de 12 inch și 45 de discuri cu Stevie Wonder, The Temptations, Teddy Pendergrass, Lou Rawls, James Brown și mulți alții în sufrageria noastră. Era o canapea albastru închis care părea să fie făcută din blană, cu două curele din piele albă pe brațe. Vasele de cristal conțineau coroane proaspete și parfumuri cu mosc negru umpleau aerul. Deseori, mătușile, unchii și prietenii mei se adunau la noi în weekenduri pentru a dansa, a juca pică, a bea și a petrece. Acel sentiment de familie, bucurie și unitate încă îmi încălzește inima de fiecare dată când ascult unul dintre clasicele soul de atunci.
Abia când am început școala primară mi-am dat seama cât de răvășită era lumea. Nu mai eram în cutiuța mea, protejată de părinții mei, de muzică și de dragostea de familie. Rasismul era evident și încă puternic în școlile publice la începutul anilor '70. Mă luptam în fiecare zi la școală din cauza remarcilor rasiale la adresa mea din partea copiilor albi și, uneori, chiar din partea celor de teapa mea. Ca afro-americani, eram atât de confuzi la școală încât ne uram chiar și pe noi înșine. Tot ce aveam cu adevărat erau versurile lui Marvin Gaye, Diana Ross, Stevie Wonder, Michael și alții asemenea. Muzica soul a prosperat făcând oamenii să se simtă bine.
Ne lua mințile de la negativitatea lumii. Dar a știut întotdeauna când trebuie să se concentreze și asupra celor rele. Pe măsură ce deceniul înainta, economia proastă, rasismul, politica murdară și sărăcia au început să își pună amprenta și muzica soul nu a mai putut masca sentimentele noastre.
O nouă generație găsise o cale de a se exprima prin muzică, dar de data aceasta urma să schimbe lumea și să distrugă orice și pe oricine îi stătea în cale. Conținutul său va fi brut, îndrăzneț și transcendent. Se poate compara furia Hip-Hop-ului cu un tsunami, pentru că nimic nu avea să oprească acest tren de marfă. Alimentat de disperare, corupție polițienească, sărăcie, autoexprimare, crimă, violență și suflet, acest nou gen de muzică va sta pe umerii unor giganți, în timp ce își va croi drum spre înălțimi de neimaginat. Aceasta este istoria Hip-Hop-ului.
Circa 1970-2010 într-o serie de două cărți.
Prin această călătorie în timp veți vedea cum a devenit o corporație de miliarde de dolari și o industrie inovatoare. Se spune că, pentru a vedea un lucru așa cum este, trebuie să te îndepărtezi de el și să-l privești de la distanță pentru a vedea toate părțile în mișcare.
