Ithaka: Memoriile unei fiice care a fost găsită

Recenzii ale cititorilor

Cartea de memorii „Ithaka” a lui Sarah Saffian explorează călătoria ei ca persoană adoptată care se reconectează cu părinții ei naturali. Cartea abordează teme legate de identitatea personală, complexitatea emoțiilor legate de adopție și reîntâlnire, precum și dificultățile de integrare atât în familiile adoptive, cât și în cele biologice. Prin reflecții sincere, Saffian oferă un portret onest al experiențelor sale, care rezonează cu multe persoane din comunitatea adopțiilor și, în același timp, suscită discuții critice despre reacțiile individuale la circumstanțe similare.

Cartea este lăudată pentru stilul său de scriere onest și vulnerabil, explorând teme profunde despre identitate și apartenență. Mulți cititori au considerat că introspecția lui Saffian este relatabilă, observând că aceasta oferă o perspectivă asupra emoțiilor celor adoptați și ale părinților naturali deopotrivă. Cartea este, de asemenea, recunoscută pentru faptul că este bine scrisă, captivantă și capabilă să provoace reflecții și discuții în cadrul comunității adopțiilor.

Criticii cărții susțin că Saffian apare ca fiind egocentrică și uneori nerecunoscătoare, sugerând că mediul ei privilegiat îi face experiențele mai puțin relaționabile. Unii recenzenți au considerat că detașarea ei emoțională în momentele cheie a distrus narațiunea. Există, de asemenea, comentarii cu privire la ritmul lent și tonul „plângăcios” prezente în unele părți ale memoriilor, ceea ce face dificilă pentru unii cititori conectarea cu povestea ei.

(pe baza a 38 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Ithaka: A Daughter's Memoir of Being Found

Conținutul cărții:

Vocea de la celălalt capăt al firului era blândă, dar directă: "Sarah, numele meu este Hannah Morgan. Cred că sunt mama ta naturală.".

Apelul telefonic, complet neașteptat, a răsturnat instantaneu lumea lui Sarah Saffian, amenințându-i sentimentul de familie, identitate, sine. Adoptată ca bebeluș cu douăzeci și trei de ani înainte, trăind fericită în New York, Sarah fusese "găsită" de părinții ei biologici, în ciuda reticenței ei de a-i îmbrățișa.

În aceste memorii lirice și cutremurătoare, Sarah povestește călătoria ei dureroasă de la confuzie și furie la acceptare și, în cele din urmă, la reunire - dar nu înainte de a trece trei ani de căutări sufletești. Într-o proză curată și luminoasă, Sarah Saffian scrie o poveste puternică despre autodescoperire și apartenență - o memorialistică profund personală spusă cu grație, elocvență și compasiune. În același timp sfâșietor și profund înălțător, Ithaka îi va atinge cu siguranță pe toți cei care s-au confruntat cu problema cine sunt.