Iubitor, exorcist, critic: Înțelegerea psihoterapiei profunde

Recenzii ale cititorilor

Recenzile pentru cartea lui Alan Karbelnig evidențiază explorarea captivantă și accesibilă a psihanalizei, subliniind scrierea abilă și intuițiile profunde ale autorului. Cartea este bine apreciată atât de profesioniștii din domeniul sănătății mintale, cât și de cititorii profani pentru integrarea atentă a teoriei, a studiilor de caz și a reflecțiilor asupra subiectivității umane.

⬤ Stil de scriere captivant și accesibil, comparat cu cel al unui romancier sau poet.
⬤ Onestitate răcoritoare și toleranță față de incertitudine în discutarea psihanalizei.
⬤ Oferă o perspectivă valoroasă asupra fundamentelor filosofice ale subiectului.
⬤ Include studii de caz detaliate care sporesc înțelegerea.
⬤ Recomandată atât profesioniștilor, cât și publicului larg.

⬤ Unii cititori nu au citit încă cartea, dar își exprimă anticiparea pe baza reputației și a lucrărilor anterioare.
⬤ O potențială preocupare pentru unii poate fi profunzimea teoriei psihanalitice, care ar putea fi o provocare pentru începătorii absoluți.

(pe baza a 9 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Lover, Exorcist, Critic: Understanding Depth Psychotherapy

Conținutul cărții:

De la introducerea psihanalizei, au avut loc schimbări radicale de paradigmă în filosofie, știință, matematică și artă. Modul în care schimbăm informații, modul în care interacționăm pe scena mondială și modul în care ne concepem pe noi înșine ca cetățeni au evoluat, de asemenea.

Cu toate acestea, psihoterapia profundă rămâne blocată în imaginea sa din secolul al XIX-lea, prost înțeleasă de cei care nu sunt intim implicați în procesele sale. Amantul, exorcistul, criticul plonjează adânc în istoria domeniului, examinând contextul cultural și istoric din care a apărut și explicând cum a evoluat către o metodologie mai vitalizantă. Alan Michael Karbelnig expune mecanismele interne ale psihoterapiei profunde folosind perspectiva inovatoare a trei analogii distincte ale rolurilor sociale.

În calitate de Iubitori, psihanaliștii creează un mediu cald, de acceptare; în calitate de Exorciști, ei primesc, procesează și livrează înapoi proiecții; și, în calitate de Critici, ei analizează, confruntă și educă pacienții cu privire la tiparele autodistructive și alte tipare distructive. Aceste metode prind viață în descrierile bogate ale modului în care au progresat procesele psihanalitice cu trei pacienți fictivi. Carlos, care a suferit neglijări și abuzuri în timpul copilăriei sale în estul Los Angeles-ului, s-a luptat cu intensitatea emoțională a psihoterapiei profunde și a luat pauze de luni de zile atunci când s-a simțit prea vulnerabil.

Gilda, o femeie greco-americană abuzată sexual în adolescență și traumatizată de o agresiune fizică la vârsta adultă, s-a confruntat cu perioade de depresie suicidară și stări episodice de fugă psihogenă. Aceste simptome severe au făcut ca procesul de psihoterapie să fie, în diferite momente, dificil de controlat. Ultimul pacient, Penn, un chirurg ortoped care se lupta cu anxietatea și cu performanțele excesive care îl lăsau epuizat, demonstrează beneficiile obținute de o persoană supusă psihoterapiei profunde, cu intermitențe, timp de peste două decenii.

Explorând cu curaj eșecurile alături de succese, Dr. Karbelnig demonstrează multitudinea de moduri în care se desfășoară procesele psihanalitice și de ce acestea rămân o modalitate eficientă, chiar vibrantă de a reduce durerea, de a crește și de a trăi o viață mai autentică.