Evaluare:
În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 2 voturi.
Play, illusion, Reality, and Trauma: What Can a Psychoanalyst Learn from Charlie Chaplin?
Această lucrare prezintă câteva reflecții despre Joc, Iluzie, Realitate și Traumă în legătură cu procesul dintre pacient și analist.
O parte creativă a călătoriei noastre în această discuție include o privire asupra îndelungatei cariere a lui Charlie Chaplin, în ceea ce privește relația sa cu publicul său, ca o metaforă pentru analistul ca public pentru pacientul său și viceversa. Pacientul și analistul, audiența și artistul, se întrepătrund reciproc și, sperăm, salubru, ca "martori implicați" în comunicarea celuilalt, fie ea verbală sau non-verbală.
Nivelul la care se reacționează la aceste comunicări, atribuțiile făcute asupra lor, conectivitatea creată și valoarea terapeutică derivată în cazul analizei, depinde de mulți factori idiosincratici, atât externi, cât și interni participanților implicați. Voi oferi câteva exemple ale acestor factori, atât clinici, cât și artistici. În acest proces, voi defini și elabora relevanța clinică a jocului și conceptul de "Alianță de joc" vs.
"Alianță de lucru", precum și irelevanța jocului în anumite momente din punct de vedere terapeutic. Voi discuta, de asemenea, ideea unui contract terapeutic estetic și diferențierea enactmentului de ceea ce am ajuns să numesc "actments" (Brok 2014, 2016), precum și paradoxul realității, al iluziei și al efectelor traumei în experiența umană.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)