John Dewey: Libertatea și pedagogia dispoziției

Titlul original:

John Dewey: Liberty and the Pedagogy of Disposition

Conținutul cărții:

Această carte prezintă opera lui John Dewey ca o revendicare a potențialelor umane găsite în experiență, imaginație și posibilitățile care apar din dispoziția noastră spre libertate. Ea detaliază opera lui Dewey ca o intersecție critică marcată de dilema dintre școlarizare și cultură și în care învățarea este poziționată și dincolo de granițele instituțiilor de învățământ.

Cartea îl examinează mai întâi pe Dewey în diversele sale contexte, influențe și experiențe de viață, inclusiv relația sa cu filosofia hegeliană, transcendentalismul emersonian, metoda de experimentare științifică a lui Darwin și legătura sa profundă cu prima sa soție, Alice Chipman, și munca lor în cadrul Laboratory School. Abordarea lui Dewey față de politică și educație este apoi revizuită în cadrul dezbaterilor contemporane privind educația, învățarea și școala. Această discuție analizează ce înseamnă pentru noi astăzi o societate diversă și plurală, într-un moment în care politica de clasă, rasă, gen și sexualitate rămâne o provocare.

Opera lui Dewey are o influență profundă asupra înțelegerii noastre a acestor provocări. Astfel, a citi și a vorbi despre Dewey înseamnă a te angaja într-o conversație cu filosoful Dewey, care pune o serie de întrebări, de la modul în care simțim (estetică), ne comportăm (etică), gândim (logică), trăim ca o comunitate (politică) și cum învățăm (educație).

În plus, cartea abordează conceptul de experimentare al lui Dewey într-o discuție despre deprindere și desșcolarizare prin arte și educație estetică. Oferind un dialog provocator cu filosofia lui Dewey, această carte recunoaște natura contradictorie a învățării și o extinde la orizonturile deschise ale experienței.

Prin discutarea diferitelor aspecte ale abordării lui Dewey privind organizarea, elaborarea politicilor și relația dintre educație și afaceri, cartea îl repoziționează pe Dewey în contextele politice și educaționale contemporane, explorând posibilitatea ca educația să fie liberă și, în același timp, suficient de riguroasă pentru a ne ajuta să ne angajăm în formele de cunoaștere prin care negociem și înțelegem lumea.