Jurnalul Olgăi Romanov: martor regal al revoluției ruse

Recenzii ale cititorilor

În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 167 voturi.

Titlul original:

The Diary of Olga Romanov: Royal Witness to the Russian Revolution

Conținutul cărții:

În august 1914, Rusia a intrat în Primul Război Mondial și, odată cu acesta, familia imperială a țarului Nicolae al II-lea a fost aruncată într-un conflict căruia nu avea să-i supraviețuiască. Copilul cel mare al acestuia, Olga Nikolaevna, strănepoata reginei Victoria, a început să țină un jurnal în 1905, la vârsta de zece ani, și a continuat să își scrie gândurile și impresiile despre viața de zi cu zi ca mare ducesă, până când și-a încheiat brusc însemnările, când tatăl ei a abdicat de la tron în martie 1917.

Păstrate la Arhivele de Stat ale Federației Ruse din Moscova, jurnalele Olgăi din timpul războiului nu au fost niciodată traduse în limba engleză până la acest volum. La începutul războiului, Olga și sora ei, Tatiana, au lucrat ca infirmiere într-un spital militar împreună cu mama lor, țarina Alexandra. Surorile mai mici ale Olgăi, Maria și Anastasia, vizitau infirmeria pentru a ajuta la ridicarea moralului soldaților răniți și bolnavi.

Efortul era într-adevăr mare, după cum își notează Olga impresiile legate de îngrijirea ofițerilor care fuseseră răniți și mutilați în luptele de pe frontul rusesc. Preocupările pentru fratele ei bolnăvicios, Aleksei, abundă, la fel ca și cele pentru tatăl ei, care este văzut încercând să gestioneze războiul în curs. Gregori Rasputin apare, de asemenea, în intrări, într-o manieră afectuoasă, așa cum te-ai aștepta de la un prieten de familie.

În timp ce jurnalele reflectă interesele unei femei tinere, tonul ei devine din ce în ce mai serios pe măsură ce armata rusă suferă eșecuri, Rasputin este în cele din urmă ucis, iar o mișcare populară împotriva familiei sale începe să crească. În momentul în care Olga își încheie scrierile în 1917, autoarea continuă povestea traducând scrisori și impresii de la apropiați ai familiei, precum Anna Vyrubova, precum și jurnalul ținut de însuși Nicolae al II-lea. În cele din urmă, odată ce familia imperială a fost plasată în arest la domiciliu de către revoluționari, urmărim evenimentele prin observațiile lui Alexander Kerensky, șeful guvernului provizoriu inițial, și acestea pentru prima dată în traducere engleză.

Olga nu va mai oferi alte scrieri personale, deoarece ea și restul familiei sale au fost înghesuiți în subsolul unei case din Urali și împușcați mortal în iulie 1918. The Diary of Olga Romanov: Royal Witness to the Russian Revolution, tradus și prezentat de Helen Azar, om de știință și bibliotecar, și completat cu materiale suplimentare din surse primare, este un document remarcabil al unei tinere femei care nu a ales să facă parte dintr-o familie regală și care nu și-a exploatat niciodată poziția, dar care și-a pierdut viața pur și simplu din cauza a ceea ce reprezenta familia sa.