Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea „Juvenescence” de Harrison este lăudată pentru explorarea profundă a experienței și culturii umane în secolul XXI, concentrându-se pe teme precum îmbătrânirea, maturitatea și adaptabilitatea. Cititorii apreciază stilul accesibil de scriere, profunzimea analizei și perspectivele filosofice oferite. Cu toate acestea, unii consideră că se poate adresa în primul rând unui public academic și că nu este ceașca de ceai a tuturor.
Avantaje:⬤ Explorare provocatoare a adevărului și a experienței umane
⬤ stil de scriere accesibil, dar profund
⬤ analiză captivantă a îmbătrânirii și a maturității culturale
⬤ plăcută pentru iubitorii de carte
⬤ conține înțelepciune și intuiție
⬤ încurajează reflecția asupra societății contemporane.
Dezavantaje:Poate să nu placă tuturor cititorilor, în special celor din afara cercurilor academice; unele recenzii sugerează un public limitat.
(pe baza a 10 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Juvenescence: A Cultural History of Our Age
Conținutul cărții:
Câți ani aveți? Cu cât vă gândiți mai mult la această întrebare, cu atât este mai greu să răspundeți la ea. Pentru că îmbătrânim simultan în moduri diferite: biologic, psihologic, social. Și îmbătrânim în cadrul mai larg al unei culturi, în mijlocul unei istorii care ne precede și care ne va depăși. Privite prin această lentilă, multe aspecte ale modernității târzii ar sugera că suntem mai bătrâni ca niciodată, însă Robert Pogue Harrison susține că devenim, de asemenea, uimitor de tineri - în aspect, mentalitate și comportament. Trăim, spune el, într-o epocă a tinereții.
Ca toate cărțile lui Robert Pogue Harrison, Juvenescence traversează cu strălucire culturile și istoria, urmărind modul în care spiritele tinereții și vârstei s-au influențat reciproc din antichitate până în prezent. Bazându-se pe conceptul științific de neotonie, sau păstrarea caracteristicilor juvenile până la vârsta adultă, și extinzându-l în domeniul cultural, Harrison susține că tinerețea este esențială pentru impulsul inovator al culturii și pentru sclipirile de geniu. În același timp, însă, tinerețea - pe care Harrison o consideră mai prelungită ca oricând - este un lux care necesită stabilitatea și înțelepciunea bătrânilor noștri și a instituțiilor. „În timp ce geniul eliberează noutățile viitorului”, scrie Harrison, «înțelepciunea moștenește moștenirile trecutului, reînnoindu-le în procesul transmiterii lor».
O excursie amețitoare, profund învățată, bogată în idei și perspective, Juvenescence ar fi putut fi scrisă doar de Robert Pogue Harrison. Niciun cititor care s-a mirat de obsesia culturii noastre pentru tinerețe nu ar trebui să o rateze.
