Land's End: Relații capitaliste pe o frontieră indigenă

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o explorare pătrunzătoare a problemelor de dezvoltare printr-o perspectivă etnografică accesibilă, subliniind complexitatea inegalității economice și consecințele neintenționate ale modernizării. Ea oferă o perspectivă nuanțată asupra luptelor cu care se confruntă comunitățile rurale, în special poporul Lauje din Sulawesi Central, Indonezia, în timp ce navighează prin impactul practicilor capitaliste asupra modurilor lor tradiționale de viață. Deși începe lent, cititorii găsesc narațiunea captivantă și provocatoare.

Cartea este bine scrisă și accesibilă, făcând teoriile complexe inteligibile atât pentru publicul academic, cât și pentru cel neacademic. Ea se bazează pe cercetări extinse pe parcursul a 20 de ani, oferind un context istoric minuțios și punând în lumină neajunsurile agențiilor de dezvoltare. Proza frumoasă a autorului și capacitatea sa de a împleti teoria în narațiune o fac extrem de captivantă. Ea pune în discuție narațiunile simplificate despre capitalism și dezvoltare, ceea ce o face o contribuție semnificativă la discuțiile privind dezvoltarea rurală și justiția alimentară.

Unii cititori au considerat introducerea aridă și lipsită de un context real privind perspectiva poporului Lauje. Există critici cu privire la lipsa de soluții propuse pentru problemele discutate, ceea ce ar putea face ca unii cititori să își dorească mai multe informații concrete.

(pe baza a 6 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Land's End: Capitalist Relations on an Indigenous Frontier

Conținutul cărții:

Bazându-se pe două decenii de cercetare etnografică în Sulawesi, Indonezia, Tania Murray Li oferă o relatare intimă a apariției relațiilor capitaliste în rândul indigenilor din zonele muntoase care și-au privatizat terenurile comune pentru a planta o cultură de succes, cacao.

Stimulați de speranța de a pune capăt sărăciei și izolării lor, unii au prosperat, în timp ce alții și-au pierdut pământul și s-au luptat pentru a-și întreține familiile. Cu toate acestea, câștigătorii și pierzătorii acestei tranziții nu erau străini, ci rude și vecini.

Relatarea bogat populată a lui Li îl poartă pe cititor în lumea muntenilor, explorând dilemele cu care s-au confruntat aceștia pe măsură ce au apărut inegalități puternice între ei. Cartea pune în discuție narațiunile de modernizare satisfăcătoare promovate de agențiile de dezvoltare, care presupun că fermierii ineficienți care pierd în urma trecerii la culturile de export de mare valoare își pot găsi locuri de muncă în altă parte. Decenii de creștere inegală și adesea fără locuri de muncă în Indonezia au însemnat că, pentru noii agricultori fără pământ din zonele montane, sfârșitul pământului a fost o fundătură.

Cartea are, de asemenea, implicații pentru activiștii mișcărilor sociale, care rareori sunt atenți la cazurile în care îngrădirea este inițiată de agricultori, mai degrabă decât forțată de stat sau de corporațiile agroindustriale. Atenția lui Li față de dimensiunile istorice, culturale și ecologice ale acestei conjuncturi demonstrează puterea metodei etnografice și relevanța acesteia pentru teoria și practica de astăzi.